Prima pagină / Oameni / Stil de viaţă  /  Nicu Lungu: „Arta pentru mine înseamnă libertate la nivel spiritual, cea mai profundă expresie a creativității umane”

Nicu Lungu: „Arta pentru mine înseamnă libertate la nivel spiritual, cea mai profundă expresie a creativității umane” imprimare

20.05.2020  

Te-ai gândit vreodată cum este să trăiești în numele pasiunii? Ți-a trecut prin cap să renunți la tot ce ai pentru a-ți urma visul? Ei bine, așa a început povestea lui Nicu Lungu în lumea artei. La vârsta de 22 de ani, tânărul a înțeles că nu se regăsește în domeniul stomatologiei și a decis să apuce o altă cale. Este carismatic, neînfricat și are o dragoste nestăvilită pentru cinematografie. Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice i-a devenit a doua casă, însă rămâne de văzut unde îl va duce drumul vieții.

— Inițial ai studiat la Colegiul Național de Medicină și Farmacie la specialitatea stomatologie, calificarea tehnician dentar. Ce te-a făcut să îți schimbi atât de radical percepțiile și să faci a doua facultate la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP)?

— Sunt un om căruia îi place mișcarea. Specialitatea de tehnician dentar este o profesie în care vii dimineața în laborator și ieși noaptea. Câteodată chiar poți să rămâi până dimineața, în funcție de cât de multe lucrări ai. Nu mă vedeam închis într-un laborator timp de 24 de ore. Nu îmi imaginam astfel viața și am decis îmi îndeplinesc scopul și să îmi urmez visul. 

— Nu regreți că ai petrecut câțiva ani pentru a învăța o profesie pe care nu ai ajuns să o pui în practică?

— Consider că aceasta este cea mai nechibzuită decizie făcută în viața mea – trei ani arși în vânt. Dar nu regret, din motiv că am cunoscut acolo oameni interesanți și mi-am făcut prieteni adevărați.

— Când ai descoperit pasiunea pentru cinematografie?

Pasiunea mea pentru cinematografie a venit „mâncând-o”. Am intrat la AMTAP doar pentru a-mi antrena ochiul pentru fotografie. Pe urmă, am înțeles că la noi în țară există școală de film, lucru la care nici nu m-am gândit.

 

— Alți tineri ar fi preferat să aleagă, din considerente financiare, cariera de tehnician dentar în locul unei meserii care ține de domeniul artei. Ție de ce nu ți-a fost frică să te aventurezi într-o lume în care nu poți avea siguranță deplină în ziua de mâine?

  Cred că din cauza că nu mă gândesc așa mult la bani sau mai bine zis, patru ani în urmă nu mă gândeam. Prefer să primesc plăcere din tot ce fac. Monotonia de laborator mă induce în depresie, iar asta nu îmi place. Consider că dacă ești bun, poți face bani și în domeniul cinematografiei.

— Care a fost factorul care te-a motivat cel mai mult să îți legi viața de artă?

Arta pentru mine înseamnă libertate la nivel spiritual, cea mai profundă expresie a creativității umane, care se bazează pe conștiință, percepții și imaginație. Ea este o formă complexă și diferită, care nu are limite sau standarde. Ce poate fi mai anti-rutină?

 

— Ce ai simțit când ai văzut ecranizarea primului clip la apariția căruia ai contribuit?

E ceva inexplicabil, un amestec dintre împlinire și mândrie, presărat cu voluptate. 

— Ai avut vreodată dorința să te afli în fața camerelor, ci nu în spatele lor?

Da, am trăit asemenea senzații. Trebuie să recunosc, cel mai mult am simt o micro-invidie față de interpreți. Cred că asta se trage încă din copilărie, deoarece visam de mic să fiu un fel de Michael Jackson al Moldovei.

— Ce poți să ne relatezi despre experiența ta în cadrul proiectului „48h Film ChallengeWay UP!”?

A fost o provocare mega interesantă. Fiind treaz mai mult de 48 de ore, mi-am antrenat abilitățile organizatorice și capabilitatea de a rezista împotriva somnului. Mare mi-a fost dezamăgirea când am aflat rezultatul meu, dar învingătorii concursului au meritat trofeul.

 

— În timpul carantinei tu și profesorul tău v-ați propus un scop foarte interesant – să scrieți recenzii pentru 100 cele mai bune filme vechi. Cum v-a venit această idee?

Această idee îi aparține profesorului meu și este un proiect elaborat cu susținerea Centrului Național de Cinematografie. Pentru mine este o experiență foarte captivantă, aflu multe nuanțe care țin de dezvoltarea istorică a cinematografiei. Este foarte curios să vezi începuturile, încercările și experimentele care se făceau cu 100 de ani în urmă. Cumva asta mă motivează să mă mișc din loc, pentru că și posibilitățile sunt altele acum.

— Daca ai avea șansa de a împărți platoul de filmări cu un regizor celebru, pe cine ai alege?

Sunt mulți regizori care îmi plac, dar dacă aș avea o astfel de șansă unică, l-aș alege pe Gaspar Noé. Imaginea din filmele lui este foarte neobișnuită și experimentală, dar care vine în sprijinul scenariului, lucru care reprezintă o misiune foarte responsabilă pentru directorul de imagine. Fără doar și poate, o asemenea coproducție ar semnifica un vis împlinit și o realizare enormă pentru cariera mea.

 

— Un alt hobby de al tău este fotografia de stradă. Ce calități trebuie să aibă persoanele și lucrurile ca să ajungă în obiectivul aparatului tău de fotografiat?

În fotografia de stradă încerc să prind mai mult oamenii în armonie cu arhitectura și lumina, contraste de culoare și reflexii. Fotografia este o pasiune aparte. Atunci când vreau să uit de tot și de toate – ies și „împușc”.

— Acum te afli pe ultima sută de metri și în curând trebuie să îți susții teza de licență. Te vezi în viitor activând pe piața filmului din Republica Moldova?

Timpul va arăta. Nu că aș fi un patriot înrăit, dar vreau să cred că și cinematografia autohtonă poate răsări, iar eu vreau să fac parte din ea, chiar dacă un an în urmă intenționam să plec.

 

— Ce sfaturi le-ai da tinerilor care îndrăgesc cinematografia, însă se tem de un potențial eșec?

Sa îți fie frică este o normalitate, dar trebuie să ne învățăm să depășim această senzație: greșim până învățăm sau învățăm din greșelile altora.

Victoria Romaniuc, stagiară

Imagini: Arhiva personală

 

 

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.