Prima pagină / Oameni / Timp liber  /  Ion Rotaru, floristul moldovean de la Lisabona care a participat la World Flower Art Contest 2019, Beijing

Ion Rotaru, floristul moldovean de la Lisabona care a participat la World Flower Art Contest 2019, Beijing imprimare

03.09.2019  

Ion Rotaru, floristul moldovean de la Lisabona, vorbește despre flori cu pasiune și înțelegi că dragostea pentru flori a fost dezvoltată în timp. Cert este că florile au fost cele care i-au ghidat viață încă din copilărie, atunci când le admira pe câmpuri. Cum a ajuns să le facă viața mai colorată portughezilor, care a fost drumul de la Concursul „Pacea, Florile și Copiii” până la World Flower Art Contest 2019, aflați în interviul pe care l-a acordat pentru Stiripozitive.eu.

- Povestește-ne ce făceai în Republica Moldova și cum ai ajuns în Portugalia?

- Eram student la Universitatea de Educație Fizică și Sport, anul 4, la o ieșire a unui campionat european de gimnastică am plecat în Spania, Zaragosa, așa am hotărât că vreau să rămân în Europa. Am participat la campionat după care nu m-am mai întors acasă definitiv, sunt deja 19 ani de atunci. De ce anume Portugalia? Singur nu știu. Erau mai multe idei de a pleca în Spania, Italia, Grecia, dar am ales Portugalia.

- Cum a început pasiunea ta pentru flori?

- Plecând pe câmpuri când eram mic, mi s-a trezit interesul pentru flori. Chiar și când mergeam la prășit cu părinții, buneii și vedeam câte o plantă mai frumoasă, rugam părinții să o lase. Nu a fost nimic din obligație, la baza pasiunii a fost natura cu puterea ei de creație. Îmi era interesant să le admir, să le văd cum se comportă și încetișor am început a le aduna.

Prima activitate pe care am avut fiind copil a fost dansurile, broderia, mai apoi baschetul. Abia mai târziu am început să confecționez echibane, pe atunci fiind mult mai populare decât compozițiile florale. Concomitent, mergeam și la Cercul de Creație a Tinerilor Naturaliști din Telenești. După un an am fost invitat să participăm la primul concurs internațional de la Chișinău, care se numea Pacea, Florile și Copiii, desfășurat în 1994, la Palatul Republicii. A fost debutul meu și am primit o mențiune numită Speranța. Frumosul, gustul estetic era prezent în familia mea. Mătușa, bunica, străbunica țeseau covoare, străbunelul împletea din paie. Dragostea pentru frumos vine și din familia mea.

Fiind băiat, mulți nu înțelegeau pasiunea mea față de flori, nu mi-a fost ușor și de fiecare dată trebuia să demonstrez că sunt bărbat, de asta cred că am mers să fac Universitatea de Sport.

- Cum ai ajuns să fii florist la Lisabona?

- Până a ajunge la Lisabona, am participat la mai multe expoziții și concursuri. Timp de șase ani am locuit în sudul Portugaliei, dar în perioada aceea eram supărat pe flori, vreo patru ani nu voiam să aud de ele și am început să practic alte meserii. Eram supărat pe flori pentru că nu cunoșteam multe secrete, tehnici și atunci când mergeam la concursuri simțeam că nu sunt pregătit. Îmi doream foarte mult să cunosc tehnicile, iar cursurile de pe atunci erau foarte costisitoare. De aceea mă întorceam de la concursuri cu multe emoții, dar și cu un gust amar.

Eram în sudul Portugaliei, era ziua unei prietene și am vrut să o impresionez. Am mers la o piață de unde am cumpărat un braț de flori pe care l-am aranjat într-o compoziție. Doamna de acolo a văzut asta și mi-a propus să colaborez cu dânsa. Am vrut ca întoarcerea la flori să fie ca un hobby, dar nu ca o activitate principală din viața mea. Prima activitate a fost organizarea decorului unei nunți de la care ei au fost impresionați. Atunci am cunoscut mai mulți floriști din Lisabona și au apărut mai multe propuneri. În perioada ceea am avut un accident și am fost nevoit să stau mobilizat vreo 4 luni, timp în care nu puteam să fac nimic cu mâinile.

Venind în Lisabona și neavând un loc de muncă, am acceptat să spăl vase timp de 2 luni, dar între timp căutam un post de muncă prin saloanele de floristică din Lisabona. Așa am găsit un salon sofisticat și delicat care deservea elita Lisabonei. Acolo am avut posibilitatea să-mi arăt cunoștințele mele față de flori. La acest salon am lucrat vreo 6 ani, doar eu și patronul meu. Realizam buchete pentru nunți, compoziții pentru diverse evenimente, pentru Președinție, Guvern, pentru vedete, clienții fiind foarte selecți. În acești 6 ani am revenit la competiții de flori și am plecat la un concurs Internațional în Taiwan, câteva lucrări au fost printre primele locurile, altele mai slabe. Atunci am înțeles unde mai am de învățat, ca peste un an să mă întorc la Taiwan și să obțin locul doi.

După șase ani de lucru la acel salon am decis că vreau să lucrez singur și am început să iau lucrări pe cont propriu. După câteva nunți organizate cu succes am primit oferta de a lucra pentru unul dintre cele mai bune saloane floristice din Lisabona, unde am fost Director Artistic. Am avut o perioadă foarte productivă și un volum foarte mare de lucru, ajungând la câte 14 nunți în week-end. Aveam în echipă 18 oameni și făceam decor în toată Portugalia. Am lucrat 4 ani și am ajuns în punctul în care îmi doream să fiu eu și să deservesc clienții așa cum simt eu.

Am găsit un local în centrul Lisabonei, l-am făcut cum l-am gândit. Mă simt mândru și bucuros de faptul că locuitorii Lisabonei au îndrăgit atelierul meu și își doresc ca ușile lui să fie deschise mai mult timp.

- Care este drumul unei flori de la mediul ei până într-o compoziție?

Parcursul unei flori poate fi lung sau scurt, depinde de noi. Dacă alegem să o admirăm în câmp sau alegem să o dăruim cuiva.

- Care au fost cele mai mari provocări ale meseriei?

Cea mai mare provocare de până acum a fost participarea la competiția de la Beijing, deoarece am plecat nepregătit și într-o perioadă mai dificilă din viața mea.

-  Cum a fost participarea ta la competiția de la Beijing?

- A fost foarte importantă pentru mine. A fost cu zâmbete, emoții, nopți nedormite. Materialul care mi s-a dat pentru compoziție nu mi-a ajuns, iar una dintre structuri mi s-a rupt și a trebuit în foarte scurt timp să o reconstruiesc din nou. După câteva ore, am reușit să pun construcția pe picioare. Experiența trăită în China a fost o lecție de viață, am învățat că oricât de bun nu ai fi, partea emoțională este mai greu de controlat. M-am întors din China cu un bagaj de cunoștințe. Nu am reușit să intru în finală, însă rezultatele oricum au fost bune. În China mi-am realizat două visuri de când eram copil, să urc pe Zidul Chinezesc și să mănânc pastele din făină de orez.

-  Care este floarea preferată?

Nu am o floare preferată, îmi plac toate. Am o pasiune pentru florile mirositoare.

- Ce ai învățat de la flori?

Am învățat să le admir frumusețea lor. Deseori lupt cu idee de a renunța la a dărui flori la careu sau la nuntă. Cred că putem învăța frumusețea de la flori și îmi doresc ca oamenii să-și dăruiască mai des flori. Nu este neapărat să dăruim flori scumpe, gestul de a oferi contează mai mult.


Reporteră: Paulina Gușan 

Fotografii: Arhiva personală

 

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.