Prima pagină / Oameni / Timp liber  /  (Interviu) Ie Călătorie - o colecție virtuală a cămășilor tradiționale purtate prin lume de către moldovenii din diasporă

(Interviu) Ie Călătorie - o colecție virtuală a cămășilor tradiționale purtate prin lume de către moldovenii din diasporă imprimare

03.09.2020  

Din dorul de „acasă”, dragostea pentru ie și dorința de a le purta prin lume, Dorina Baltag și Ana-Maria Eftodi, două verișoare originare din Republica Moldova, promovează iile moldovenilor din diasporă. Ie Călătorie, așa se numește pagina de Facebook unde sunt colecționate virtual poveștile iilor călătoare, care au fost duse de conaționalii noștri în Marea Britanie până în insulele Fiji.

- Povestiți de unde vine dragostea pentru ie?

Dorina: Dragostea față de ADN-ul tău, zic eu că vine din interior, dragostea față de neam, de țară, de literatură și artă, e o dragoste căreia nu-i poți identifica rădăcina, izvorul este cu certitudine unul intern. Dintotdeauna am fost pasionată de istorie, de relații internaționale, de diplomație. Majoritatea călătoriilor mele au fost ghidate de setea de carte. Fără prea multe cunoștințe despre IE, despre cum se coase și ce înseamnă, o tradiție pe care o păstrez cu sfințenie este să port IA cu mine în fiecare țară în care merg. În clipa în care îmbrăcăm ia devenim un ambasador al țării, al neamului, al familiei. Și de fiecare dată când port ia, eu port o stare și spun o poveste.

Ana-Maria: Deși nu am avut mari tangențe cu portul tradițional românesc, mereu am admirat din umbră și nițel sfioasă, IA - ca obiect de artă. Din păcate nu mi s-a transmis de la bunica sau străbunica vreo cămașă femeiască autentică. Ba mai mult, unica IE (deocamdată!) din garderoba mea este una stilizată. Dar această piesă vestimentară mi-a trezit dintotdeauna curiozitatea și admirația, ca o bijuterie iscusită și de o finețe rară, care ascunde povești și taine în orice firicel de ață.

- Care a fost prima ie purtată de către voi? 

Ana-Maria: Prima IE purtată de mine este una pe care am împrumutat-o tocmai din garderoba verișoarei mele - Dorina Baltag. Se întâmpla câțiva ani în urmă în Regatul Țărilor de Jos, când am sărbătorit Mărțișor Călător alături de comunitatea moldovenilor din Olanda, Noroc Olanda.

Dorina: Aveam 16 ani când a avut loc prima mea călătorie. Plecam cu echipa mea de la Clubul de Dezbateri la o competiție regională din balcani (anul 2000). Îmi aduc aminte cum în micul bagaj de cală, ca prin magie și-a făcut loc o IE, era una împrumutată, pentru că cea de la bunica nu s-a păstrat. La 19 ani, am câștigat o bursă de studii peste hotare și în luna august aranjam frumușel hainele în valiza cea mare (2003). Țin minte cât de fericită am fost când mămica a făcut din nou rost de o IE, pe care am o luase din nou cu împrumut pentru un an și mi-a spus „să ai grijă de ea cu mare atenție și ea va avea grijă de tine”. Începând cu 2004 au urmat nenumărate vizite de studii, de cercetare și conferințe în Polonia, Austria, Cehia, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Belgia. Din 2009 începe povestea iilor mele în Regatul Țărilor de Jos care continuă deja de 11 ani. Și cele 2 ii autentice, cusute manual, cu altiță, încreț și râuri și simboluri care mă reprezintă - mâini pe șolduri și coarnele berbecului – le-am primit cadou de la mamică și mătușa mea, când deja locuiam la Maastricht.

- Care este ideea din spatele proiectului Ie Calatorie?

Ana-Maria: Ie Călătorie este o fuziune între dragostea și dorul de tot ce înseamnă „acasă” și dorința de a povesti despre migrație, altfel. Suntem obișnuiți să auzim povești triste despre familii despărțite, despre momentele dificile prin care trec compatrioții noștri din diasporă. Dar viața e mult prea scurtă pentru a ne focusa doar pe acea parte întunecată a lucrurilor. Noi tindem să răspândim lumină și căldură, prin prisma frumoaselor povești și istorioare ale moldovenilor din diasporă și a iilor pe care nu au uitat să le pună în valiză.

Dorina: Cam prin 2017, stăteam de povești cu Ana-Maria, la mine acasă la Maastricht și atunci s-a născut frumoasa idee de a intersecta tema migrației cu tema tradițiilor. Astăzi IA a devenit un brand neoficial de țară și fiecare dintre noi, cei aflați peste hotare, suntem cel puțin conștienți de existența acestei cămăși femeiești. Așa că ia a devenit o punte de legătură între moldovenii aflați cu traiul permanent sau temporar peste hotare și ne permite să vorbim despre migrație altfel, punând în evidență resursa cea mai de preț a țării – oamenii. Așa că noi colectăm istoriile Iilor moldovenilor aflați peste hotarele țării.

- Cum este văzută ia peste hotarele țării?

Dorina: IA este cunoscută în plan internațional ca „La blouse roumaine” și multe din eforturile de promovare a acestei cămăși tradiționale se datorează comunității „La blouse roumaine”, care a propus ca ziua de 24 iunie 2013 să marcheze prima celebrare a iei româneşti sub denumirea de Ziua Universală a Iei. Cu certitudine ia trezește interes printre străini, cât și printre comunitățile de moldoveni. Pentru străini este ceva care întotdeauna atrage atenția și interes, așa că ia este o deschizătoare de uși, cele inter-culturale. M-am bucurat să aflu că în diferite orașe din Europa unde sunt comunități de moldoveni se creează șezători dedicate în mod deosebit coaserii unei ii veritabile. De exemplu am descoperit șezătoarea de la Bruxelles unde deja s-au cusut și brodat 5 ii, în mai puțin de 1 an. De asemenea, am descoperit că încă prea puțin se cunoaște despre o ie, istoricul ei și cum deosebim o ie autentică de un fake; iar uneori purtăm o bluză dar o numim ie. Posibil că noi nu am fost educați în ale artei populare, prea rar am mers în excursie la Muzeul de Etnografie din Chișinău și prea rar am dat importanță portul popular, pentru că pe timpuri, acesta se considera portul țăranului sau nu se purta că nu era în vogă. Tare vreau să cred eu că necunoașterea noastră, a moldovenilor, nu vine dintr-o simplă ignoranță. Unii purtăm ia la ocazii deosebite, la evenimente dedicate țării, alții într-un stil business casual, unii pentru că le știu povestea, alții pentru că acum este în trend.


- Ce pot face comunitățile de moldoveni acolo unde se află pentru promovarea iei?

Ana-Maria: Să o poarte cât mai des, nu doar la ocazii speciale ci și în viața de zi cu zi: la birou, la universitate, la o plimbare prin parc. IA nu trebuie ținută ascunsă, IA merită să fie etalată în fața întregii lumi! Ca să stârnească curiozitate și să servească drept catalizator al discuțiilor despre spațiul românesc, cultura și tradițiile sale. 

Dorina: Pentru a promova este nevoie să devenim autodidacți – să învățăm istoria portului tradițional, să cunoaștem povestea iei, să diferențiem o ie de o bluză cu motive tradiționale și să simțim când și cum să o purtăm. Pentru mine a purta o ie veritabilă înseamnă că eu port o stare - de dor, de dragoste, de identitate. Știu că ia autentică se purta cu ocazii deosebite și eu mă regăsesc în această cutumă din trecut. Iile mele autentice sunt haine de sărbătoare, haine de emoție, de o stare de spirit și ea nu este a fi purtată zilnic. Dar, o cămașă femeiască, poate fi purtată mai des, mai ales că mie îmi place acest stil.

- Cine sunt moldovenii care pot deveni ambasadorii acestor creații? 

Dorina: Fiecare dintre noi suntem reprezentați ai țării noastre în comunitățile în care trăim și activăm. Dacă tu ești prima moldoveancă pe care o cunoaște o comunitate, cum a fost cazul meu la studii în America, atunci tu devii un punct de referință pentru tot ce este Moldova așa cum ai reprezentat-o tu, de la comportament până la discursuri publice. Iar atunci când pui pe tine o ie, tu devii un ambasador al țării și cred că fiecare dintre noi trebuie să conștientizeze acest lucru și să fie cu tema pe acasă pregătită în acest sens.

- Ce istorii deosebite ați „cules” până acum?

Ana-Maria: Putem zice cu certitudine că fiecare istorie din acest proiect este una deosebită, or, noi ne-am propus să facem din IE Călătorie un spațiu plin de lumină și dragoste, unde care fiecare istorie aduce nuanțe și culori noi pentru a completa tabloul final.

Dorina: Fiecare IE poartă povestea EI este motto-ul proiectului nostru și fiecare dintre ele sunt deosebite, nu aș putea alege, cu fiecare protagonistă cu care am discutat am fost teleportată într-o lume deosebită, plină de emoții, tradiții, amintiri din copilărie, ritualuri, semne și semnificații.

- Până unde au ajuns iile călătoare?

Cu IE CălătorIE fiecare poate călători mai aproape de casă – în Marea Britanie, în Olanda, Germania, Franța sau mai departe de casă – în Japonia, Singapore, Chile sau insulele Fiji. 

Fotografii: Ie Călătorie/Arhiva personală 
Interviu realizat de Paulina Gușan-Polschi
 

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.