Prima pagină / Oameni / Vorbire directă  /  „Pe vremea ceea de neuitat”: un text savuros de Valeriu Turea

„Pe vremea ceea de neuitat”: un text savuros de Valeriu Turea imprimare

14.01.2016  

„Cam în disonanţă postarea asta, dar pe timpuri de dezmăţ general, ce altă alinare mai tămăduitoare decât nişte amintiri erotice răvăşitoare de pe când eram în clasele primare”, scrie în aceste zile Valeriu Turea pe pagina sa de Facebook şi publică un text pe care cei care l-au citit l-au calificat unanim drept „savuros”.

Votează: 3.0/5 (2 Voturi )

„Hruşciov se fotografia cu Ana Pânzari, cea mai bună crescătoare de păpuşoi din Moldova, pe care o miluise cu titlul de Erou al Muncii Socialiste. La magazin se vindea pâine neagră cu sacul la care şi porcii strâmbau din rât de cleioasă ce era, bomboane „pernuţe" şi apă dulce Дюшес şi Kрюшoн. Iar noi ne duceam la fete la Buzdugeni, că erau, credeam, mai frumoase, iar băieţii de acolo - mai măligoşi şi puteam să-i mardim chiar la ei în bătătură.

Şi pe vremea ceea de neuitat, trăia la noi în sat o femeiuşcă pricepută şi miloasă, căreia celelalte, rele de gură şi invidioase, îi stârniseră vorbe cum că ar avea... codiţă. Detaliul nu prea a avut puterea să-i impresioneze pe flăcăi, ba chiar şi pe unii gospodari aşezaţi, ca şi cum... Treaba mergea strună! Ieftin şi, lucru grozav de important, avea de câştigat întrecerea socialistă şi productivitatea muncii, deoarece tractoriştii şi şoferii munceau cu mult mai mare tragere de inimă. 

A fost unul din serviciile cel mai bine organizate în istoria satului meu natal, cu folos real pentru comunitate. Serile, noi, ţâncanii, stăteam cu boturile lipite de gard adulmecând poate-om avea norocul să vedem ceva, dar dacă s-ar fi întâmplat să iasă chipeşa îmbujorată şi să ne cheme din deget, cred că mai apoi n-ar fi ajuns păr de capră să ne descânte doftoroaiele.

Întâmplarea face că pe aceeaşi ulicioară am văzut într-o noapte „nişte fapte care m-au scandalizat”, vorba lui Topârceanu. Scăpat de armată, un flăcău zdravăn cât un tanc unde-şi făcuse milităria şi-a adus o nevestică ageră ca o helgie. Şi odată, nu ştiu ce dimon mă împinge să ies afară în crucea nopţii, când luna pe cer era numai bună de tras în jos şi pusă la arat. Cred că eram prin clasa a doua, au trecut câteva decenii bune de atunci, dar... aşa ceva nu se uită! Goi-goluţi amândoi, flăcăul îşi fugărea pe drum aleasa, care alerga cu părul lung despletit pe spate la vale, spre pârău. Nu-mi amintesc nimic din trigonometrie, din chimie am reţinut doar formula apei, când aud de algebră noaptea precis că visez căpcăuni, dar uite că acel episod mi-a rămas în memorie în detalii. 

Mai apoi, mult timp la lecţiile de desen creionul mi-o lua razna cu tot soiul de linii languroase, dar care, ciocnindu-se de neînţelegerea pedagogilor şi de nemiloasele exigenţe ale pedagogiei sovietice, sfârşeau prin a contura, invariabil, aceleaşi nesuferite chipuri de moldoveni în căciuli de cârlan şi cămaşă naţională dându-se cu schiurile şi marinari vânjoşi în maiouri vărgate...”

Text şi fotografie de pe pagina de Facebook a domnului Valeriu Turea

Turea
 

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Guvernului Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.