Prima pagină / Lucruri / Societate  /  Cristina Pascari. O nouă poveste a studenților noștri peste hotare | Revista diasporei „MOLDOVA de oriunde”

Cristina Pascari. O nouă poveste a studenților noștri peste hotare | Revista diasporei „MOLDOVA de oriunde” imprimare

16.01.2017  

Cristina Pascari, care recent a finalizat studiile de Masterat în Relații Internaționale, cu specialitatea Drept și Economie, în cadrul Universității din Szeged, Ungaria, este originară din satul Călinești, raionul Fălești. Inițial, și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Chișinău (Licență și Masterat), la Facultatea de Litere, specialitatea limba română – limba greacă.

Votează: 5.0/5 (1 Vot )

Mai întâi, Cristina Parcari a ajuns în Statele Unite ale Americii, în cadrul programului Work and Travel. Astfel, a învățat să fie comunicativă, independentă și descurcăreață. Și-a dat seama că profesia de lingvist nu i se potrivește și că avea multe idei și energie pentru lucruri mai provocatoare.

- De ce ai ales Ungaria?

- Am aplicat la burse de studii trei ani la rând (în Grecia, Olanda, Norvegia și România) și de fiecare dată am fost refuzată. Al patrulea an am aplicat în Ungaria și am fost acceptată, deci pot să spun că Ungaria m-a ales pe mine. Nu cunoșteam limba maghiară înainte de a veni aici, dar nici acum nu pot să spun că am progresat mult, este o limbă extrem de dificilă.

Cristina, 16 ianuarie

- Cum ai reușit să te integrezi?

- Muncisem anterior într-o companie din Budapesta, plus experiența din Statele Unite și am făcut voluntariat și în Germania. Eram obișnuită cu viața printre străini. În Ungaria am locuit aproape trei ani. M-am obișnuit cu stilul de viață al ungurilor, însă nu aș dori să locuiesc aici.

Surprinzător, primele luni au fost cele mai frumoase, căci eram impresionată de arhitectură, transportul public, parcuri, bucate, oameni. Budapesta este un oraș extrem de frumos, Szeged-ul este mai mic, dar la fel de frumos și interesant. Mai târziu, după ce a trecut entuziasmul, au apărut multe situații dificile, greutăți cu actele și biroul de imigrație, cu cazarea, cu universitatea, cu taxele, m-am îmbolnăvit deseori, a apărut dorul de Moldova, de familie și prieteni. Cel mai des eram tristă de sărbători, cu atât mai mult cu cât sunt unica studentă aici din Republica Moldova.

- Care este, în viziunea ta, diferența între studiile din Moldova și Ungaria?

 În Republica Moldova am absolvit Licența și Masteratul, astfel am avut posibilitatea să trec prin toate etapele. Din păcate, foarte puțin din ceea ce am studiat este necesar în „lumea post-universitară”, chiar dacă aș fi activat ca profesoară sau lingvist. În Ungaria programul universității este mai practic, bazat pe exemple reale și studii de caz, vizite la centre legale și economice, vizite la instituții internaționale, ore susținute de avocați de la Curtea Constituțională și chiar politicieni.

Pe de altă parte, în Moldova mă simțeam liberă să întreb orice în timpul orelor – în Ungaria am fost criticată de colegi pentru aceasta. Relația profesor- student este mai distantă, competiția dintre studenți – mai mare.

Din punct de vedere administrativ, totul este online, prin email sau site-ul Universității – de la obținerea carnetului de student până la orarul lecțiilor, prezența la ore și rezultatele de la teste și examene, însă nici la ei nu este totul perfect. De exemplu, orele sunt în limba engleză și unii profesori nu au un vocabular prea bogat sau au nevoie de traducător.

Cristina, 16 ianuarie

- Cum e să fii student în Ungaria?

- Universitatea din Szeged este inclusă în topul celor mai bune 100 de universități din Europa. Am descoperit foarte repede că banii din bursă (220 de euro) nu sunt suficienți. Cheltuielile lunare sunt mult mai mari: chiria – 100 euro, abonamentul la transport – 15 euro, cărți, acte și mâncare – 250 Euro. Mi-am încercat norocul și am căutat un serviciu. Chiar dacă nu vorbesc limba maghiară, am fost angajată part-time într-o companie datorită cunoașterii limbilor engleză, franceză, română și rusă.

Am avut în clasă colegi din Turcia, Laos, Algeria, Nigeria, China și Serbia, iar în torent aveam colegi din toată lumea, așa că a fost foarte interesant să observ diferențele culturale. De exemplu, pentru japonezi este normal să tragă un pui de somn în timpul orelor, în cultura lor se încurajează pauzele scurte și dese pentru a menține concentrația la maximum. În timpul testelor mulți studenți europeni erau mulțumiți dacă luau o notă de trecere (care aici este nota 2), pe când eu și colegii din Turcia ceream lucru în plus ca să obținem nota 5 la toate testele. Chinezii ne-au surprins prin numărul de electronice de care dispuneau (având pe masa câte 4-5 telefoane sau tablete), prin mâncatul de fast food în timpul orelor și desigur cât mai multe simboluri Hello Kity. Cei mai gălăgioși au fost nigerienii – chiar fără să-și dea seama. Turcii și indienii alegeau să stea în primele bănci împreună cu mine, ca să luăm cât mai multe notițe, pe când euroeuropenii se așezau cât mai în spate, în plus, eu și studenții din țările slavice aveam obiceiul să ne așezăm pe aceleași scaune. Ungurii sunt studenți foarte inteligenți, cu note foarte mari la teste scrise, dar când venea vorba de teste orale, erau mult mai slabi și mai timizi.

Eram într-un grup cu limbi diferite, cu mod de viață diferit. Unii dintre colegii mei proveneau din familii regale din Africa, alții aveau părinții în Parlament prin Asia, alții proveneau din cele mai vulnerabile familii, cu religii diferite, dar am observat că cel mai mult contează personalitatea fiecăruia – dacă persoana este deschisă la minte și la inimă, nu contează ce religie are sau din ce țară vine. Neam înțeles destul de bine, nu am avut conflicte sau neplăceri cu nimeni. Cel mai repede m-am împrietenit cu cei din Turcia și Laos, spre uimirea mea, iar cel mai greu m-am împrietenit cu ungurii. Însă odată ce am devenit prieteni, am descoperit că sunt niște oameni foarte interesanți și muncitori, un pic cam auto-critici, dar în rest oameni de treabă.

Din motiv că am studiat doar la Facultatea de Litere, am fost nevoită să fac cursuri adiționale în drept și economie ca să recuperez ceea ce colegii mei deja cunoșteau. Din cauza serviciului, a fost o mare provocare să muncesc și să studiez în același timp, dar m-am descurcat. Ca să economisesc bani, am împrumutat o bicicletă să merg la serviciu și apoi la universitate, și apoi spre bibliotecă. Viața de student este foarte activă aici – există un consiliu de studenți care organizează activități în cadrul fiecărei facultăți, în plus orașul Szeged oferă mult mai multe decât Chișinăul. Peste tot sunt oferte speciale pentru studenți, se organizează festivaluri de teatru, muzică, festivalul berii, vinului, festivalul supei de pește, festivalul tăierii porcului. Practic tot ce se produce în zonă are un festival și este destul de interesant și te motivează să fii activ.

- Care sunt perspectivele de angajare după finalizarea studiilor acolo?

- Piața locurilor de muncă este dificilă peste tot, nu contează ce diplomă ai – nimeni nu îți garantează un job. Studiile în Relații Internaționale te califică pentru multe joburi, dar depinde

de tine dacă ești acceptat. Competiția este foarte mare, contează nu doar studiile, ci și experiența de muncă, de voluntar, experiența cu ONG-uri, limbi străine – orice ca să fii mai bun decât alți candidați. Așa că și eu și colegii mei am aplicat la joburi și încercăm să convingem că suntem cei mai buni. Un mare avantaj îl reprezintă Uniunea Europeană: cu o diplomă de studii superioare și cetățenie europeană poți să muncești nu doar în Ungaria, dar peste tot în UE, respectiv cu diploma de Relații Internaționale în Drept și economie poți fi angajat de instituții europene sau de stat.

Cristina, 16 ianuarie

- Dorești să te întorci în Republica Moldova?

- Sunt deschisă pentru un job atât în Moldova, cât și peste hotare. Am primit deja două oferte de muncă de la foștii mei angajatori unguri, în special datorită cunoașterii limbilor, însă joburile sunt în vânzări, adică nu este ceea ce am studiat și nici ceea ce îmi doresc. Am aplicat deja la câteva poziții la Chișinău și Bălți și sper mult să am un viitor, aici, ACASĂ.

Interviu realizat de Aliona Purci

Sursă: Revista „MOLDOVA de oriunde”

Cristina, 16 ianuarie Cristina, 16 ianuarie Cristina, 16 ianuarie
 

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Guvernului Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.