Prima pagină / Locuri / Societate  /  Olga Căpăţină, moldoveanca ajunsă jurnalistă de investigații în Franța

Olga Căpăţină, moldoveanca ajunsă jurnalistă de investigații în Franța imprimare

04.04.2017  

Jurnalista Olga Căpăţină este născută în satul Lencăuți, raionul Ocnița. Este una din puţinele femei-soldat care a luptat alături de bărbaţi în razboiul din Afganisan şi cel din regiunea transnistreană a țării. Chiar dacă a văzut moartea cu ochii şi a dus o viaţă ca în filme, se pare că anii au trecut pe lângă Olga. Este autoarea cărţilor „Memoriile celor căzuti în Afganistan” şi „Memoriile celor căzuţi în Transnistria”; „Colind afgan” ce a fost tradusă în limba rusă şi limba franceză. Din 2004 locuieşte în Franţa, unde are o frumoasă carieră de jurnalistă de investigaţie.

Votează: 5.0/5 (3 Voturi )

- Cum a început cariera de jurnalistă?

- Mi-am dorit din totdeauna să fiu jurnalistă, însă am ratat Facultatea de Jurnalism de la Universitatea de Stat din Chișinău. Primul an nu am trecut concursul, era dur, doritori mulți, o facultate prestigiuoasă. Al doilea an mi-a fost frică și am dus actele la Facultatea de Filologie de la Institutul Pedagogic Aleco Russo din Bălți, neștiind, că este cea mai puternică facultate - Cu Eliza Botezatu, cu Matcovski și alți profesori superbi. Apoi a urmat căsnicia mea și doi copii pe care-i ador, iar cariera de jurnalistă a început mai târziu. Și am reușit să le fac pe toate – și copii, și carieră! Am început cu „Radio Vorbește Ocnița”! Chișinăul a urmat mai târziu, după divorț.

xdcfgthjk

- Cum aţi reuşit să vă descurcaţi  în punctele fierbinţi din Afaganistan?

- Greu, foarte greu. Eram prea citită și prea multe idealuri, pentru mă trezi într-o lume totalment diferită, decât cea, pe care mi-o imaginam. Și nu că era război sau poate ne atacau mereu modjahedinii, ci pentru că cei, pe care îi credeam „ai noștri”, nu erau deloc ai mei. Într-o lume de bărbați agresivi care se socoteau cu un cap mai înalți ca femeile și le vedeau la cizma lor de de „кирза”. Trebuia să fii puternică și să nu cedezi cu nimic unui bărbat. Căldură nebună, 50 la umbră, dor de casă, de copii, dor de ploaie. Și război!

 - Care sunt cele mai cutremuratoare amintiri legate de războiul de pe Nistru?

- Însăși războiul de la Nistru a fost cutremător pentru mine. Amintirile și durerea nu mă lasă nici acum, după 25 ani. Durere pentru umilința, la care ne-a adus conducerea Moldovei. Durere pentru eroii căzuți, pentru mamele îndurerate.

dcfghyjuk

- Trecând prin aceste războaie, ce urme v-au lasăt? 

- Războiul m-a învățat să mă apăr, să fiu mândră. Să apreciez orice moment de fericire. Să nu mă chinui cu mărunțișurile, că viața-i frumoasă și în ploi, și în ninsori. Contează doar oamenii, care te înconjoară. Războiul m-a învățat să spun NU. Să las în jurul meu doar oamenii, pe care vreu să-i văd și să fac doar ce-mi place.

- Acum, dacă aţi avea ocazia, v-aţi întoarce în trecut?

- Nu, nu vreau să revin în trecut și nu vreau să iau nimic de la început. E obositor. Eu am început a mă stima și a mă iubi așa cum sunt și-mi iubesc și anii mei. Să fiu liberă și să nu depind de nimeni, doar de dragostea mea de copiii mei și de Moldova. Această dragoste va rămâne cu mine pentru totdeauna. De ea sunt legată.

xcfg

- De ce aţi ales Franţa?

- Franța? Franța este viitorul meu, fiindcă aici sunt nepoții mei. Ei au ales Franța și eu, după cum v-am spus, sunt legată de ei cu dragoste, deci nu am alt drum, decât pe cel, pe care l-au ales copii mei. Și mă rup în doua de mai mult de zece ani, între Paris și Chisinău.

- Acum fiind printre migranţi, cum vedeți imaginea femeii migrante reflectată în mass-media din R. Moldova și cea din Franța?

- Nu mă simt migrantă. Am avut norocul să nimeresc între prieteni. Să am de lucru, să învăț o limbă frumoasă, s-o vorbesc ș-o citesc și să o scriu. Nu știu cum este imaginea femeii migrante reflectate de mass-media din Moldova şi din Franţa, nu am citit. Eu știu că femeile noastre se deosebesc de cele franceze și asta e bine. Nu poate toată lumea să fie la fel.

sxdfghj

- S-ar putea face schimbări în acest sens?

 - Ar fi bine, sigur, ca femeile noastre să citească mai mult, să meargă la teatru, nu numai să facă cumetrii și nunți ca în Moldova. Ai sigur ce lua de la femeile franceze.

- Cum aţi reusit să pătrundeţi în lumea jurnalismului de la Paris?

- Întâmplător. Un mare jurnalist francez, Xavier Deleu, a început a scrie o carte depre râzboiul din Transnistria, „Transnistria – gaura neagră a |Europei”. Avea nevoie de înformație și cineva i-a vorbit de mine. Așa l-am cunoscut și ne-am împreitenit. Apoi mi-a propus să lucrez cu el la un documentar. Sigur că mi-a fost frică, cum să nu... Nici nu vorbeam franceza bine, un accent teribil! Și apoi eu nu am lucrat la TV, numai la radio-actualități. Dar au o vorbă francezii: „Vouloir – c’est pouvoir”, “ A vrea înseamnă a putea“. Eu mi-am dorit mult și am reușit.

- Consideraţi că se poate daca poate face o paralelă între jurnalismul din Franţa şi cel din Republica  Moldova?

- Sunt jurnaliști buni în Moldova, dar sunt diferiți de cei francezi. E normal. Eu am lucrat cu așa jurnalist cu renume ca Diego Bonuel după Xavier. Este foarte cunsocut, însă eu  un om simplu. Muncește mult. Când plecăm la filmări, dormim câte 3-4 ore, avionul, trenul, și somn pe apucate. Toate documentarele franceze sunt ca niște filme de ficțiune. Traduse în franceză, nimic nu se dă în altă limbă. Doar profesionalismul contează, nu cumătrismul. Sigur, că canalele TV pop aparțin cuiva care are o preferință politică, dar nu se vede lucrul asta.

xdfg

- Vă gândiţi să  reveniţi acasă, în Republica Moldova, sau deja casa dvs este  în Franţa?

 - Casa mea este și aici, și acolo. Iubesc Moldova și iubesc Franța. Moldova, ca pe un copil bolnav, caruia îi porți de grijă și-i dai tot sufletul. Și Franța ca pe un copil, de care te mândrești.

Articol realizat în cadrul proiectului „În prim plan FEMEIA”, desfăşurat în cadrul programului de granturi Diaspora Engagement Hub, implementat de Biroul Relații cu Diaspora (BRD) al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Misiunea în Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea Cadrului Instituţional al Republicii Moldova în domeniul Migraţiei şi Dezvoltării”, finanţat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

Aliona Purci

Sursă foto: Arhivă personală

Olga Căpăţină, moldoveanca care a ajuns jurnalistă de investigații în Franța Olga Căpăţină, moldoveanca care a ajuns jurnalistă de investigații în Franța Olga Căpăţină, moldoveanca care a ajuns jurnalistă de investigații în Franța Olga Căpăţină, moldoveanca care a ajuns jurnalistă de investigații în Franța Olga Căpăţină, moldoveanca care a ajuns jurnalistă de investigații în Franța
 

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Guvernului Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.