Prima pagină / Locuri / Societate  /  (Video) Cum ar fi să-i propui online primarului tău un proiect pentru înființarea unui nou loc de joacă în oraș, și ceilalți cetățeni să decidă dacă merită făcut? Exemplu din Islanda: HotNews.ro

(Video) Cum ar fi să-i propui online primarului tău un proiect pentru înființarea unui nou loc de joacă în oraș, și ceilalți cetățeni să decidă dacă merită făcut? Exemplu din Islanda: HotNews.ro imprimare

26.06.2015   145 

Cum ar fi dacă cetățenii ar putea decide exact pe ce se vor chieltui o parte din bugetul orașului lor? Reykjavik, capitala Islandei, un oraș cu circa 120.000 de locuitori este un exemplu în acest sens. Pe o platformă online cetățenii pot propune mici proiecte pentru oraș: amenajarea unui loc de joacă, a unui sens giratoriu, închiderea circulației auto pe o anumită stradă etc.

Votează: 4.8/5 (4 Voturi )

După ce cetățenii orașului Reykjavik au propus proiectele pentru oraș lor, primăria face o evaluare a costurilor pentru implementarea fiecărui proiect, după care proiectele sunt supuse la vot pe platformă, iar cele care strâng cele mai multe voturi de la cetățeni sunt implementate. Primăria alocă în fiecare an circa 1,9 milioane euro pentru aceste proiecte, reprezentând 4-5% din buget, până acum devenind realitate circa 200 dintre ideile cetățenilor. 

Better Reykjavik

Platforma Better Reykjavik a fost lansată în 2010, înainte de alegerile municipale din Reykjavik. Toate partidele care au participat la alegeri au primit spațiu pe această platformă pentru a strânge idei de la cetățeni pentru campania electorală și a discuta propunerile cu cetățenii, însă doar partidul Best Party (fondat în 2009 de Jon Gnarr, un comediant și actor islandez, pentru a caricaturiza modul în care se făcea politica până atunci) a folosit acest instrument. După ce au câștigat 6 din cele 15 de locuri ale Consiliului Local Reykjavik și candidatul lor, Jon Gnarr a devenit primar al capitalei Islandei, el a cerut cetățenilor din  Reykjavik să folosească platforma pentru o discuție despre coaliția pe care partidul urma să o formeze după alegeri. Timp de o lună (înainte și după alegeri), 40% din alegători Reykjavik au vizitat platforma și 10% au formulat idei și propuneri, potrivit Citizens Foundation.

„Am lansat Citizens Foundation cu aceasta idee. În luna mai 2010, înainte de alegerile locale din orașul Reykjavik, am lansat site-ul Better Reykjavik, oferind partidelor politice un spațiu unde partidele susținătorii le puteau scrie, dezbate și prioritiza ideile politice. Doar un singur partid, Best Party, a folosit platforma. Partidul avea în sondaje circa 40% așa că presa a fost foarte interesată de inițiativă. Atunci, în două săptămâni, am avut circa 40.000 de utilizatori și s-au strâns circa 1.000 de idei de la cetățeni. Multe dintre ideile de top au fost apoi puse în aplicare de către oraș, de exemplu excursiile pentru școlari și adăposturi pentru persoanele fără acoperiș”, declară Robert Bjarnason, unul dintre fondatorii Citizens Foundation.

O altă idee venită de la cetățeni și pusă în practică a fost cea de a menține piscinele deschise 24 de ore în fiecare zi pe timpul verii - 1-2 luni. La două luni după alegerile din 2008, cea mai mare piscină din Reykjavik, Laugardalslaugin, a fost deschisă non-stop timp de o săptămână.

De când s-a deschis, platforma a avut circa 500.000 de vizitatori unici dintre care 250.000 doar în 2013. În total s-au strâns peste 3.300 de idei. Aceste idei sunt apoi votate de către cetățeni, care trebuie să se înregistreze pe platformă. În prezent fiind 12 000 de utilizatori înregistrați, iar ideile care strâng cele mai multe voturi (maxim 15 în fiecare lună) sunt discutate în Consiliul local. Potrivit Citizens Foundation din 2011 până acum au fost discutate de aleșii locali circa 300 de idei dintre care 165 au fost acceptate. 
În octombrie 2011, Primăria din Reykjavik a devenit partenerer oficial al platformei Better Reykjavik.

„Cele mai bune idei sunt trecute pe agenda Primăriei în fiecare lună, iar reprezentanții instituției s-au angajat să le prelucreze și să răspundă cetățenilor, existând asftel un dialog între cetățeni și autorități", spune Robert Bjarnason.

Better Neighborhoods

Pornind de la succesul înregistrat de Better Reykjavik, în 2012 primaria împreună cu Citizens Foundation au lansat platforma Better Neighborhoods. Aici, cetățenii pot propune mici proiecte pentru oraș: amenajarea unui loc de joacă, a unui sens giratoriu, pavarea unei străzi, închiderea circulației rutiere într-o stradă, amenajarea unei piste pentru biciclete etc. Ideile care se strâng sunt trimise Primăriei pentru a face un calcul, cât costă implementarea lor, iar după, proiectul alături de suma care trebuie investită pentru realizare sunt supuse la vot pe platformă. Cetățenii votează, iar proiectele care strâng cele mai multe voturi sunt implementate de primărie. 

Hot news

„Primăria din Reykjavik alocă în fiecare an circa 300 million ISK (1.9 millioane EUR) pentru aceste proiecte propuse de cetățeni. Asta înseamnă cam 4% din bugetul primăriei. Ideiile sunt trimise către primărie pentru a se face o evaluare a costurilor, apoi se întorc pe platformă, iar cetățenii votează. Cele care strâng cele mai multe voturi sunt implementate, în limita bugetului alocat. Implementarea lor poate dura luni sau ani, depinde de foarte mulți factori. Până acum au fost implementate circa 200 de proiecte. În 2015, cetățenii au propus 700 de proiecte", zice Gunnar Grimsson, unul dintre fondatorii Citizens Foundation.

Numărul de persoane care au votat în fiecare an pe platforma Better Neighborhoods a avut urcări și coborâșuri:

- 2012 - 6.506 persoane
- 2013 - 6.077 persoane
- 2014 - 5.505 persoane
- 2015 - 7013 persoane
Acesta spune că platforma ar putea avea un impact mult mai mare dacă primăria ar aloca mai mulți bani pentru proiectele cerute de cetățeni și nu ar fi vorba doar de proiecte mici.

„Cred că este nevoie și ca acest proiect să fie mediatizat mai mult. Noi am cerut primăriei să pună niște plăcuțe acolo unde realizează proiecte cerute de cetățeni prin intermediul platformei Better Neighborhoods, plăcuțe pe care să scrie acest lucru, deoarece cetățenii trebuie să știe că acel lucru s-a făcut datorită lor. Au spus că vor face asta, dar până acum nu s-a întamplat nimic", spune Gunnar Grimsson.

Despre bugetarea participativă

Bugetarea participativă este un proces de deliberare și de luare a deciziilor,  un tip de democrație participativă, în care cetățenii decid în mod direct cum să aloce o parte a bugetului orașului/statului în care trăiesc. Bugetarea participativă permite cetățenilor să identifice, să discute și să prioritizeze proiectele care vor fi finanțate din bani publici. În țara noastră, modul cum sunt cheltuiți banii publici este decis de autorități.

Primul proces complet de bugetare participativă a fost dezvoltat în orașul Porto Alegre, Brazilia, începând din 1989. Aceasta abordare a făcut parte din reforma care a început în 1989 pentru a înlătura diferența foarte mare privind nivelul de trai al locuitorilor orașului - zone foarte sărace și zone foarte bogate. Potrivit wikipedia, o treime dintre locuitorii orașului trăiau în mahalale izolate lipsite de acces la utilități (apă, canalizare, facilități de îngrijire a sănătății, și școli). 

Bugetarea participativă în Porto Alegre are loc anual, începând cu o serie de întâlniri de cartier, unde cetățenii și aleșii locali se întâlnesc pentru a discuta ce proiecte trebuie făcute, care sunt prioritățile.
Porto Alegre cheltuiește aproximativ 200 de milioane de dolari pe an pentru utilități și construcții, acești bani fiind alocați pentru bugetare participativă. Cheltuielile anuale fixe, cum ar fi datoriile și pensiile, nu face obiectul participării publicului. În jur de cincizeci de mii de locuitori ai orașului Porto Alegre iau acum parte la procesul de bugetare participativă (orașul are 1,5 milioane de locuitori ), iar numărul de persoane implicate a crescut de la an la an din 1989. Participanții sunt din diverse medii economice și politice. 
Un document al Bancii Mondiale sugerează că bugetarea participativă a dus la îmbunătățirea directe în ceea ce privește infrastructura din Porto Alegre. De exemplu, numărul de gospodării racordate la canalizare și de apă a crescut de la 75% în 1988 la 98% în 1997. Numărul de școli a crescut de patru ori din 1986.
Potrivit aceluiași document, numărul mare de participanți, după mai mult de un deceniu, sugerează că bugetarea participativă încurajeaza creșterea implicării cetățenilor. Ponderea bugetului participativ în bugetul total a crescut de la 17% (1992) la 21% (1999).

Bazat pe modelul din Porto Alegre mai mult de 140  din 5571 comune din Brazilia au adoptat bugetul participativ. După apariția în Porto Alegre, bugetarea participativă s-a răspândit în sute de orașe din America Latina și zeci de orașe din Europa, Asia, Africa și America de Nord. Mai mult de 1500 de municipalități sunt estimate a fi inițiat bugetarea participativă, potrivit wikipedia.

Sursă: www.hotnews.ro

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu suportul Fundaţiei Est-Europene.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.  

Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia: Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, art. 2.4.