Prima pagină / Locuri / Turism  /  10 lucruri din Islanda care pot inspira Moldova: Lucian Reniță

10 lucruri din Islanda care pot inspira Moldova: Lucian Reniță imprimare

03.10.2016  

Lucian Reniță a plecat în 2012 în Islanda pentru un program de master și fiind fascinat de frumusețea naturii, dar și de societatea islandeză, a rămas în țară. În tot acest timp, a reușit să lucreze ghid, fotograf și să ocupe poziții administrative de diverse niveluri în cadrul unei agenții de turism locale.

Votează: 5.0/5 (1 Vot )

Pentru Lucian Reniță, Islanda și societatea islandeză sunt deosebite și au mai multe caracteristici care ar putea servi drept inspirație pentru Moldova. Iată zece dintre ele:

„1. Islandezii își cunosc punctele forte și știu să le valorifice

Islanda are trei resurse majore – stocurile de pește din apele teritoriale islandeze din Atlanticul de Nord, resurse abundente de energie geotermală și hidroelectrică și peisaje spectaculoase, aproape nepământești. Industriile principale ale Islandei, precum și o bună parte din politicile economice și sociale ale țării se bazează pe gestionarea și valorificarea celor trei resurse. Industria pescuitului beneficiază de stocurile majore de pește și de un sistem excelent de gestionare sustenabilă a acestor stocuri. Industria producătoare de aluminiu excelează datorită accesului la energie electrică ieftină, iar turismul – de experiența unică oferită de natura islandeză vizitatorilor.

srdgt

2. Sunt consecvenți și abili în apărarea intereselor naționale

De-a lungul timpului, în câteva rânduri, islandezii și-au apărat principalele resurse și interese economice, cu o înverșunare, dar și succes, neobișnuite pentru o națiune mică. În anii ’50, când legislația internațională în domeniul delimitării spațiului maritim era încă în fază incipientă, Islanda a intrat într-un conflict cu Marea Britanie pentru drepturile de pescuire a codului  în apele din jurul insulei. Vasele de pescuit britanice se apropiau foarte mult de coasta islandeză în căutare de cod, iar islandezii susțineau că ar trebui să aibă exclusivitate pe rază mai mare în jurul insulei lor. După mai mulți ani de dispute, care au implicat între altele și intervenția navelor militare britanice, Islanda a avut câștig de cauză. Mai mult decât atât, după victoria Islandei în această dispută, reglementările acordului islandezo-britanic ce asigura Islandei o zonă economică exclusivă extinsă, au servit drept inspirație pentru legislația maritimă internațională și stabilirea a 200 de mile maritime zonă economică exclusivă pentru toate statele costiere.

Recent, datorită migrării spre nord a populației de macrou, ca urmare a încălzirii globale, a apărut un nou conflict legat de stocurile de pește. Până acum, Islanda s-a dovedit cel mai tenace negociator și a avut cele mai mari câștiguri într-un format care include (între alții) UE, Norvegia  și Marea Britanie. Nu ar fi deloc surprinzător ca drept rezultat al acestei noi dispute, legislația internațională legată de stocurile migratoare de pești să fie din nou modificată, iar Islanda să fie din nou unul dintre actorii principali.

SRG

3. Folosesc oportunitățile atunci când apar, și știu să-și creeze oportunități acolo unde nu sunt

Până acum un deceniu, turismul a fost o industrie secundară, puțin dezvoltată, iar Islanda – o destinație mai degrabă necunoscută și prohibitiv de scumpă. După criza financiară din 2008, care aproape a falimentat țara, turismul a devenit una dintre industriile cele mai importante pentru revirimentul economic al țării. Căderea kronei, a fost o catastrofă pentru localnici, dar a făcut țara mai accesibilă vizitatorilor, iar o ocazie neașteptată a apărut în 2009, odată cu erupția vulcanului subglaciar „Eyjafjallajökull”, care a paralizat traficul aerian european pentru câteva zile. Dacă europenii au privit această erupție cu frustrare, islandezii s-au gândit că aceasta e o oportunitate excelentă pentru a-și promova țara ca destinație turistică plină de vulcani, ghețari și peisaje extraterestre, astfel au acționat în această direcție prin diverse politici și clipuri de promovare. Și a funcționat. Anul trecut, turismul a devenit cea mai mare industrie islandeză și cu certitudine, este principalul factor care a ajutat Islanda să își revină după criză. De asemenea, legislația islandeză favorizează asumarea unor anumite riscuri, mai ales în afaceri, întrucât fiecare cetățean islandez beneficiază de o anumită securitate socială și materială.

dsvg

esf

4. Arta este o parte importantă din viața de zi cu zi a islandezilor

Se spune că fiecare islandez are cel puțin un talent artistic – să cânte la un instrument sau din voce, sau să povestească, să deseneze, să picteze – care să-l ajute și să-l țină ocupat pe parcursul iernilor friguroase, lungi și întunecoase. Această înclinație către arte a existat încă din vechime. Islandezii au printre cele mai vechi și ample creații medievale în proză – saga – datând din secolele al XIII-XV-lea, dar și numeroase stiluri tradiționale de poezie și cântec. Importanța cărților pentru fiecare gospodărie este menționată în mai multe izvoare încă acum câteva secole.

sdg

Astfel, la diferitele evenimente din micile localități islandeze, poți să asculți muzică excelentă și există numeroase festivaluri de muzică în multe orașe și orășele din întreaga țara. Arta islandeză găsește un public numeros și în afara micilor localități de origine sau a capitalei Reykjavik. Mai multe trupe și muzicieni islandezi au devenit cunoscuți peste hotare – d.e. Björk, Sigur Rós, Mugison, Emilíana Torrini, Kaleo, Ásgeir Trausti, Olafur Arnalds sau Of monsters and men. Artistul plastic Olafur Eliasson are expoziții în marile capitale ale lumii. Filmele islandeze au câștigat numeroase premii la festivaluri de film. Romanele polițiste islandeze sunt pe val și se vând ca pâinea caldă în țările vest-europene. Pentru o țară cu o populație de doar 330000 de oameni, o producție culturală de asemenea anvergură e remarcabilă. De altfel, Islanda are și un laureat al premiului Nobel pentru literatură – Halldór Laxness a luat premiul în 1955, pentru romanul „Oameni independenți”. Că tot vine vorba de oameni independenți…

sdg

5. Islandezii prețuiesc enorm independența (autonomia) personală.

Călătorind prin Islanda, vizitatorii (dar chiar și islandezii câteodată), rămân surprinși să descopere ferme pe cine știe ce insulițe sau în văi izolate din fiordurile și platourile muntoase islandeze (Highlands). Unele dintre aceste ferme erau accesibile doar cu barca sau pe poteci de munte și îndurau ierni de 8 luni. Și totuși, familii întregi se mutau în aceste locuri și erau dispuse să trăiască în asemenea condiții, doar ca să poată să aibă propria lor bucată de pământ și, astfel, să fie complet independenți.

dfh

Mai multe caracteristici ale societății islandeze pot fi explicate prin această dorință  și respect pentru autonomia personală. De exemplu: islandezii încep să lucreze de la vârste fragede de 12-14 ani, ca să aibă banii lor (vacanța de vară este special programată începând cu luna mai, când elevii pot să se angajeze în diverse munci sezoniere la ferme sau în orașe). Tinerii își întemeiază familiile foarte devreme. Divorțul dintre parteneri este social acceptabil. Mulți islandezi își creează afaceri în jurul pasiunilor și abilităților pe care le au. E perfect acceptabil să fii diferit, atât timp cât ceea ce faci e în limitele legii și a unei minime decențe – fiecare poate să poarte ce fel de haine, coafuri sau tatuaje dorește, sau să-și exprime liber opiniile. Fiecare e liber să adere la ce cult religios dorește, sau să fie ateu. Pe lângă aceste diferențe individuale, principală e calitatea umană.

drg

6. Toată lumea e încurajată să participe în viața comunității și a țării

Societatea islandeză este una dintre cele mai seculare, egalitare și progresiste din lume, frecvent clasată printre primele în topurile privind calitatea vieții și egalitatea oportunităților pentru toată lumea. Oarecum contrar stereotipului că nordicii sunt oameni reci și închiși, islandezii sunt adesea foarte calzi și primitori, curioși să cunoască oameni și săritori la nevoie. Oricine este binevenit să contribuie la viața societății, indiferent de gen, orientare sexuală, religie, vârstă, naționalitate sau clasă socială. Islanda a avut prima femeie președinte aleasă democratic din lume și prima femeie șef de guvern deschis lesbiană.

Odată cu informatizarea societății islandeze în anii ’90- 2000, practic toate gospodăriile sunt acum conectate la Internet și au acces la numeroase servicii – de la bancare la guvernamentale. Există și programe și pentru susținerea și includerea persoanelor cu dizabilități.

Islanda are și una dintre cele mai vechi tradiții democratice din Europa. De altfel, parlamentul islandez este considerat cel mai vechi parlament din lume care a funcționat aproape continuu (înființat în anul 930 și funcțional până în ziua de azi, cu câteva pauze). Se zice că, chiar și convertirea islandezilor de la cultul zeilor nordici la creștinism a fost decisă prin deliberare democratică în jurul anului 998. Noua constituție islandeză (încă în fază de proiect) a fost elaborată prin consultarea extinsă a populaţiei islandeze și ar fi prima constituție din lume creată prin participarea directă a populaţiei.

hgjn

7. Legea e la fel pentru toată lumea

Într-o țară insulară cu o populație atât de mică și omogenă ca a Islandei, toată lumea e înrudită într-un anumit grad (de altfel, există și aplicații pentru mobil care îți permit să determini pe loc ce grad de rudenie au oricare doi islandezi). Prin urmare, cei mai mulți islandezi au rude cam peste tot și nu ar fi surprinzător să descoperi că țara suferă grav de „cumătrism”. Islandezii înșiși se plâng de existența „cumătrismului” la diferite niveluri, însă când vine vorba de lege, totul funcționează aproape fără sincope. Dacă pentru chestii minore ca amenzile, mai există speranța unei rezolvări favorabile din partea vreunui văr sau angajat milostiv, abaterile majore sunt penalizate fără discuție.

Legea se aplică pentru toată lumea – inclusiv pentru cumetri și cei de la putere. Islanda este una dintre puținele țări din lume care a tras la răspundere băncile și administratorii acestora pentru gestionarea defectuoasă ce a cauzat criza financiară din 2008. Mai multe persoane implicate în evenimentele ce au dus la criză au fost condamnate, iar băncile au fost lăsate să falimenteze într-un proces controlat de stat. De altfel, a și funcționat – Islanda și-a revenit repede după criză și are acum una dintre cele mai rapide creșteri economice din Europa. 

dfhrg

8. Lucrul pe care îl faci trebuie bine făcut

În Islanda, există o cultură a lucrului bine făcut. În afară de etica muncii și mândrie profesională, e vorba și de necesitate – Islanda are o climă aspră, cu ierni vântoase și nopți lungi, iar în afara capitalei, comunitățile pot fi foarte izolate. Pentru a putea trăi confortabil într-o asemenea societate și mediu, totul trebuie să fie bine pus la punct. Majoritatea islandezilor sunt cel puțin bine pregătiți în profesia pe care și-au ales-o, chiar și în localitățile mici. Întrucât în afara capitalei, nu e suficientă populație specializată pentru toate tipurile de muncă ce trebuie făcută, mulți islandezi lucrează la două sau trei locuri de muncă în același timp – și adesea, sunt buni la toate. Nu e o exagerare.

srg

La recentul campionat european de fotbal, echipa Islandei a impresionat, ajungând în sferturi și eliminând Anglia. Unul dintre elementele surpriză, citat adesea ca exemplu de cât de mare ar fi fost diferența de valoare dintre cele două echipe era că în naționala Islandei era mai mulți jucători semi-profesioniști, că unul dintre antrenori era și dentist, iar portarul – regizor. În realitate, sistemul islandez permite (în anumite cazuri, chiar și încurajează) atingerea performanței în 2-3 domenii. Reușita islandezilor de la Europene a fost remarcabilă, dar nu e total neașteptat pentru islandezi ca un regizor să fie portar de mare clasă, iar un dentist să atingă performanțe și ca antrenor.

thr

Deși există anumite limite în privința nivelului care poate fi atins astfel, acest nivel e remarcabil de înalt pentru islandezi, și poate fi atins datorită unui cult al lucrului bine făcut.

9. Islandezii iubesc să-și exploreze țara și să petreacă timp în aer liber

Islandezii petrec mult timp în aer liber și majoritatea practică diverse sporturi. Printre activitățile în aer liber preferate sunt drumețiile, kayaking-ul, schiul alpin, dar și golful sau pescuitul. Și sporturile mai extreme sunt destul de populare ca  schiatul liber, cățăratul pe pereți de gheață iarna sau surfing-ul în apele reci ale Nord-Atlanticului.

wqd

sef

Când au ceva timp liber, iar vremea e frumoasă, mulți islandezi aleg să petreacă timpul afară, mergând în vreo drumeție sau explorând natura din jurul localității. De altfel, această natură este extrem de aproape de orice localitate și, deci, ușor accesibilă. E suficient să mergi vreo 5-10 km în afara oricărui oraș, ca să dai de zone aproape sălbatice, fără țipenie de om.

dhry

Pe timpul verii, islandezii călătoresc prin țară, adesea alături de familie. Poți să vezi bunici campând împreună cu nepoții, localnici pescuind pe râuri și pe lacuri, uneori împărțind aceleași locuri cu turiștii, dar adesea având locurile lor preferate, mai retrase. Există și festivaluri dedicate unor activități în aer liber, precum festivalul afinelor. Spre sfârșit de august, toți munții Islandei sunt doldora de afine, iar islandezii își iau mașinile, conduc până la un munte întâmplător și strâng căldări de afine împreună cu familia și prietenii, urmând ca seara, după cules, să se întâlnească la seri cu muzică live și dansuri.

Mulți islandezi au mașini bine echipate pentru călătoria în condiții dificile. Pe timp de iarnă, aceste mașini sunt foarte utile pentru a naviga pe drumurile înzăpezite și înghețate. Pe timp de vară, islandezilor le place să exploreze drumurile mai puțin umblate sau chiar neumblate, din care există multe, mai ales în platoul muntos aproape nelocuit din mijlocul țării (Highlands).

gfj

10. Asociația islandeză a serviciilor de căutare și salvare - ICE-SAR

ICE-SAR este probabil instituția cea mai respectată din Islanda și cu toate că efectuează un serviciu public, nu este o instituție a statului. Organizația se finanțează din donații, precum și din mici activități comerciale pe care au monopol (de exemplu, vânzarea de focuri de artificii pentru Anul Nou).

ICE-SAR este o asociație de voluntari răspândită pe întregul teritoriu al Islandei, iar membrii organizației nu sunt plătiți. Sunt însă foarte bine echipați și antrenați pentru intervenții în situații dificile și efectuează simulări pentru intervenții de mai multe ori pe an. Aceasta include intervenții pe furtuni de zăpadă, la altitudine, pe mare, pe pereți verticali, pe ghețari și râuri glaciare sau în zone vulcanice. Voluntarii ICE-SAR au și locuri de muncă obișnuite, plătite și participă în serviciul de căutare și salvare dintr-un imbold de a-i ajuta pe cei ajunși în impas. În condițiile climei islandeze, astfel de situații apar destul de des, iar activitatea acestui serviciu este foarte importantă mai ales în zonele izolate. Organizația nu cere plată pentru intervenții.

sdg

ICE-SAR are o reputație excelentă și peste hotare, unde au participat la diferite operațiuni în situații de criză – precum cutremurul din Turcia din 1999 sau cel din Haiti din 2010 (unde au fost prima echipă internațională de intervenție ajunsă la locul dezastrului).

Islandezii susțin această organizație în mai multe feluri. La nivel individual, prin donații și prin cumpărare de produse. La nivel organizațional, companiile la care lucrează membrii ICE-SAR le permit acestora să plece de la lucru în caz de necesitate, când alarma e sunată și echipele se adună, fără a ține cont de orele lipsite. S-ar putea spune că ICE-SAR e una dintre organizațiile simbolice ale Islandei , care reflectă multe dintre calitățile adesea întâlnite la islandezi – dorința de a ajuta pe ceilalți, profesionalism, rezistența și puterea de a te lua la trântă cu vremea capricioasă și rece”, povestește Lucian Reniță pentru Stiripozitive.eu.

Autor: Cristina DUDUCIUC 

Foto: Arhivă personală 

gftd rgt rg rgt rg rg trg trg rgy er ergt ert et wre et tew ergt ergt regt ergt erg erg er erg wet
 

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Guvernului Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.