Prima pagină / Locuri / Stil de viaţă  /  Film documentar „Europa care inspiră”: ESTONIA

Film documentar „Europa care inspiră”: ESTONIA imprimare

01.10.2015  

Estonia este o ţară în care nici o destinaţie nu este prea departe. O poţi traversa în câteva ore, dar ca să o cunoşti profund şi să înţelegi CUM a reuşit este nevoie de mult mai mult timp.

Votează: 5.0/5 (2 Voturi )

În Estonia nu trebuie să te grăbeşti nicăieri. Aici toţi ajung la timp, probabil pentru că ştiu să fie eficienţi şi cunosc destinaţia. Aşa se întâmplă în viaţa de zi cu zi a oamenilor, aşa s-a întâmplat şi cu parcursul european al ţării. Cu o populaţie de 1,3 milioane de locuitori, Estonia este cel mai puţin populată ţară a Uniunii Europene. Şi în acelaşi timp, Estonia este ţara cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor dintre fostele republici sovietice. Iar succesul ţării se poate explica şi prin faptul că aici, în Estonia, oamenii ştiu să fie împreună şi să facă un lucru comun cu toţii. Şi atunci când este vorba de cântec, într-o comună mică sau la Festivalul Cântecului Estonian, într-un imens cor cu o sută de mii de oameni. Şi atunci când, pur şi simplu, merg pe drum sau când au trebuit să adere la Uniunea Europeană.

„Gătesc aici alune dulci. Cu 16 mirodenii diferite şi 4 feluri de zahăr. Este o reţetă medievală. Dacă o mănânci adesea, te menţii tânăr mereu. La fel ca mine. Am 600 de ani. Tu nu m-ai crede. Dar asta-i vârsta mea. Asta este vechea Estonie medievală. În secolul 15, eram sub stăpânirea regelui danez. Nici nu ştiu cât de mult această reţetă este estoniană, dar la sigur e medievală. Trebuie să încerci, altfel nu te cred. Fii curajos şi gustă. Aici sunt mirodenii din toată lumea. India, Asia…”.

Din capitala Estoniei, Tallinn, ne-am pornit spre municipalitatea Aseri care se află în partea de nord-vest a Golfului Finlandei.

Ott Penek, gazda noastră, specialist în proiecte aici şi localnic din generaţie în generaţie, povesteşte cu mândrie despre satul său , Kõrtsialuse, unul dintre cele 8 care formează regiunea Azeri.

Estonia

„Vă aflaţi la Centrul de dezvoltare al localităţii Kõrtsialuse, creat şi consolidat de noi în ultimii ani. Kõrtsialuse este una dintre cele 8 localităţi ale municipalităţii Aseri, iar activitatea organizaţiei noastre necomerciale din Kõrtsialuse a debutat în anul 2004

Pe vremuri, aici s-a aflat o tavernă, un han, de aici şi denumirea localităţii Kõrtsialuse, ceea ce înseamnă în traducere tavernă, han, ce se află pe deal, iar în vale – satul. Am solicitat, în primul rând, asistenţă pentru construcţia acestei case săteşti. Din clădirea şcolii din care rămăseseră doar pereţii şi grinzile am făcut totul din nou. Am încheiat construcţia edificiului în 2005 şi e atunci avem acest local în care ne adunăm împreună.

În acelaşi timp, am început o altă construcţie, de la zero, unde am folosit materialele de finisaj locale. Şi pentru că proprietarul localului este un vânător pasionat, vedeţi aici multe trofee de vânătoare. Şi dezvoltăm astfel turismul de vânătoare”, afirmă Ott PENEK, Specialist în proiecte, Kõrtsialuse Küla Selts.

Atunci când au decis să valorifice fosta şcoală părăsită, din care au rămas doar pereţii în picioare, l-au găsit pe Kalle Kohver, un om de afaceri din regiune, care a decis să investească în această afacere rurală. Kalle a accesat fondurile europene, a investit şi bani proprii, şi a ajuns astăzi să deţină afacere rurală complexa şi profitabilă.

Estonia

„Desigur că fără bani nimeni nu poate construi. Şi bineînţeles că această asistenţă a fost pentru noi de mare ajutor”, spune Kalle KOHVER, Patronul pensiunii „Jäägri Grill”.

Mândria lui Kalle este restaurantul în care a deschis şi câteva noi locuri de muncă.

„Este bine. Am şi al doilea serviciu. Şi noaptea lucrez. Aşa că, dacă este de lucru, muncim”.

La cabana lui Kalle specialitatea casei sunt bucatele din vânat. În zori Kaale porneşte maşina spre pădurile din localitate.

„Este şi un hobby principal. Şi o experienţă. Şi o mică afacere – toate sunt legate de vânat. Mai ales că pentru asta vin mulţi turişti aici”, adaugă Kalle KOHVER, patronul pensiunii „Jäägri Grill”.

„La restaurant servim bucate din carne de mistreţ, urs, cerb, căprioară, castor. E exotic”. 

Astfel Kalle Kohver îşi asigură un profit dublu: pe de o parte, sunt expediţiile turistice vânătoreşti pentru care se percept taxe, pe de alta parte – veniturile provenite din restaurant, cabană şi saună.

„Cu ajutorul proiectului, am construit o saună. Aceasta este necesară, în primul rând, pentru turismul de vânătoare. Vânătorii trebuie să meargă la baie după ce se întorc de la vânătoare, ca să se odihnească”, Ott PENEK, specialist în proiecte, Kõrtsialuse Küla Selts.

„În Estonia nu poţi trăi fără o baie caldă. În Estonia iernile sunt reci şi mai ales umede. Aşa că aici există o tradiţie: în fiecare zi de vineri, în fiecare sâmbătă trebuie să mergem la saună. Este şi sănătatea noastră, şi o tradiţie şi tot de ce avem nevoie”, Kalle KOHVER, Patronul pensiunii „Jäägri Grill”.

„Vorbind despre activitatea asociaţiei necomerciale, trebuie să spun că ea se axează pe dezvoltarea localităţii şi amenajarea acestui spaţiu. Am tăiat copacii uscaţi şi am pregătit terenul. În cadrul proiectelor am beneficiat de destul de mulţi bani.

Total, sprijinul acordat de Uniunea Europeană se cifrează la 470 000 de euro, contribuind şi noi cu 60 000 de euro. Cu această asistenţă am dezvoltat Centrul nostru, începând cu anul 2003 când s-a deschis finanţarea pentru programul SAPARD”, povestește Ott PENEK, Specialist în proiecte, Kõrtsialuse Küla Selts.

Tot în Aseri, cu fonduri europene, a fost renovat, Centrul sportiv al localităţii. Acum 7 ani, clădirea risca să se prăbuşească, la fel ca şi speranţele sătenilor într-o viaţă mai bună. Situaţia s-a schimbat atunci când liderii comunităţii au elaborat un proiect, au argumentat beneficiile pentru locuitori şi au solicitat asistenţa Uniunii Europene.

La Centrul sportiv vin şi copii, şi maturi. Adulţii vin după o zi de muncă, iar copiii şcolii din sat au aici orele de sport.

Estonia

„Activitatea noastră principală este de oferi servicii de agrement şi sport locuitorilor din Aseri. În acelaşi timp, este de aşteptat ca oamenii să beneficieze de toate serviciile noastre. Aici funcţionează şi o spălătorie pentru localnici. Apoi alături funcţionează un spaţiu de joc pentru copiii mici. Şi în centrul nostru există posibilităţi de antrenament atât pentru sportivii profesioniști, cât şi pentru sportivii amatori”, zice Kaire KUTSAR, Directoarea Centrului multimodal din Aseri.

La centrul sportiv vin şi copiii, şi maturii. Adulţii vin după o zi de muncă, iar copiii şcolii din sat au aici orele de sport.

„În 2009 am elaborat un proiect şi am solicitat asistenţa Uniunii Europene pentru renovarea acestui centru. A fost un ajutor extraordinar. Fără acest sprijin, probabil, a doua zi această instituţie ar fi fost închisă. Era în pericol de prăbușire, spaţiul nu se putea încălzi. Astăzi noi însă putem oferi multe servicii pentru oamenii de aici”, adaugă Kaire KUTSAR, Directoarea Centrului multimodal din Aseri.

Sala găzduieşte şi sportivi de performanţă: de la copii la juniori şi seniori. În această sală activează centrul de excelenţă de ping-pong din Estonia. În repetate rânduri, sala a fost gazda Campionatelor Estoniei la diferite categorii de vârstă.

Estonia

Bineînţeles că toate acestea sunt importante. Am văzut împreună centrul sportiv care este foarte important pentru  viaţa de zi cu zi a locuitorilor din mica noastră municipalitate. În acest centru este concentrat anume tot timpul liber al tinerilor de la noi. Acest centru sportiv deserveşte şi elevii. Şi poate că aţi auzit deja că Aseri este şi capitala ping-pongului din Estonia. Avem performanţe nu doar la nivelul sportului de amatori. Aici se antrenează şi sportivi profesionişti. Centrul le-a oferit tinerilor talentaţi oportunitatea de a continua să se dezvolte. Şi, bineînţeles, că acesta este locul în care oamenii îşi petrec timpul liber”, afirmă Arthur SEPPERN, primarul municipalităţii Aseri.

„Da, copiii vor fi sănătoşi şi vor fi campioni. Şi lucrăm pentru aceasta. Dar nu doar pentru sportivi cu nume. Oferim şi posibilitate pentru toţi locuitorii din Aseri şi suntem interesaţi să vină şi alţi oameni din afară. De aceea organizăm concursuri, competiții internaționale şi campionate naţionale ale Estoniei, acţiuni publice sportive, la care participă nu doar localnicii”, mărturisește Eha POLLUKS, Directoarea şcolii din Aseri.

În apropiere de Aseri există, potrivit estimărilor, 7 milioane de tone de lut, în cariera din apropiere. Din 1922 aici funcţiona o uzină de cărămidă şi argilă, care în perioada sovietică era de importanta locală, acoperind parţial necesităţile regiunii.

În 2007, după accesarea fondurilor europene, activitatea uzinei de cărămizi este în continua ascensiune. Au fost deschise noi locuri de muncă, noi secţii, au fost modernizate tehnologiile şi comenzile din Estonia şi, mai ales din străinătate, nu au întârziat să vină.

„În 2006 am început, în septembrie. Atunci când uzina a fost cumpărată de producătorul german Wienerberger. A fost construită o uzină nouă. Au fost făcute investiţii. Aici aceşti tineri iau cu mâinile câte o bucată de lut, o pun în forme şi obţin cărămidă. Am început să producem cărămidă pentru lucrări de restaurare în Anglia. Ne-au rugat să producem cărămidă cu dimensiuni englezeşti. Iar acum cărămida noastră ajunge şi în Estonia, şi în Rusia”, spune Natalia KAMENSKI, șefă de producţie.

În 2006, după primii doi ani de la aderarea Estoniei la Uniunea Europeană,  comunitatea şi autorităţile locale din Aseri a luat o decizie importantă: să închidă uzina veche, iar în locul ei să fie construită, din temelii, cărămidă cu cărămidă, o uzină nouă.

„A funcţionat şi o secţie veche a uzinei. Apoi a fost închisă şi toţi angajaţii au trecut aici, la uzina nouă. În primul rând, clădirea nouă e mai înaltă decât cea veche. În al doilea rând, acum întregul proces este automatizat. Acolo totul era manual. Şi capacitatea este mai mare”, adaugă Natalia KAMENSKI, șefă de producţie.

Capacitatea întreprinderii vechi era de 18 milioane de cărămizi pe an, care erau arse în 3 cuptoare, astăzi uzina nouă arde de peste două ori mai mult şi doar într-un singur cuptor: 40 de milioane de cărămizi pe azi de 200 de tipuri şi culori– inclusiv albastră, neagă şi albă, în culorile drapelului Estoniei.

„Producem 80 de mii de bucăţi pe lună de acest tip de cărămidă. Iar cărămidă plină presată uzina poate să producă aproximativ 40 de milioane pe an”, zice Natalia KAMENSKI, șefă de producţie.

Noile tehnologii asigură, de asemenea, diversificarea produsului.

Până la 200 de tipuri de cărămizi, de diferite forme şi culori. Cu o suprafaţă diferită”, spune Natalia KAMENSKI, șefă de producţie.

Angajaţii  uzinei de cărămidă din Aseri au beneficiat de instruire continuă. Astfel personalul şi managerii au însuşit noi calificări şi procesul de reorganizare a fost unul firesc.

Ne-am pregătit. Au fost făcute testele necesare. Am depus o cerere. Şi angajaţii au urmat cursuri de instruire, conform sectoarelor de specializare. Au fost stabilite procesele tehnologice. Au fost, de asemenea, aprobate responsabilităţile fiecărui angajat şi indicatorii de performanţă, instrucţiunile tehnologice etc…

Iar aici deja este descărcată automat cărămida uscată”, afirmă Natalia KAMENSKI, șefă de producţie.

În Aseri, datorită oportunităţilor de angajare, salariilor şi bunei organizări comunitare, numărul euroscepticilor s-a diminuat simţitor. Estonienii au convingerea că au ales drumul cel bun.

Estonia

„Atunci când Estonia a intrat în Uniunea Europeană, ca într-o familie nouă, această familie, bineînţeles, a depus eforturi şi încă un timp va continua să depună eforturi ca să ne ajute să asigurăm un anumit nivel, ca apoi să reuşim de sine stătător. Pentru că şi societatea a început să se schimbe în mod radical, după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Căci atunci, în toată URSS, totul era distrus, uzinele erau închise şi aşa mai departe. Scopul unor asemenea programe ale Uniunii Europene anume de a ajuta noile state membre să se pună pe picioare, să reuşească apoi să se dezvolte cu forţe proprii. Nu credeţi celor care spun că nimeni nu vă aşteaptă acolo, că acolo e rău! Dacă doriţi în continuare să obţineţi ceva pe degeaba, da… În Uniunea Europeană trebuie să muncim. Dar trebuie să înţelegeţi că Uniunea Europeană oferă oportunităţi pentru fiecare dintre noi. Există concurenţă. Dacă un om va munci în Uniunea Europeană, el va fi foarte fericit”, spune Andres Noormägi, Guvernatorul regiunii Ida-Viru.   

„Cred că oamenii simt asta şi înţeleg. Fireşte că dorim ca schimbările, înnoirile să se producă mai repede. Aţi fost, iată, la staţia de epurare a apei, unde investiţiile europene în renovarea acesteia şi în asigurarea calităţii apei potabile au fost de peste 4 milioane de euro. Pentru municipalitatea Aseri acest sprijin nu ar fi venit niciodată dacă nu ar fi existat Uniunea Europeană”, spune Arthur SEPPERN, Primarul municipalităţii Aseri.

„Această staţie de epurare a apei a fost construită cu asistenţă europeană. Uniunea Europeană a oferit 4.787,000 de euro pentru renovarea reţelei de apă şi canalizare din Aseri. Proiectul a fost implementat între 2008 şi 2012 şi a inclus construcţia staţiei, de 850.000 de euro şi au fost instalate 12.700 de metri de ţevi pentru reţeaua de apă şi 12.300 de metri de ţevi de canalizare. Au fost construite două staţii de tratare a apei potabile, au fost renovate trei fântâni arteziene şi iată această staţie. În rezultat, locuitorii au acces la apă potabilă, în mare este deversată apă curăţită. Iar indicatorii răspund normelor şi cerinţelor Uniunii Europene. Cetăţenii sunt, deocamdată, mulţumiţi”, zice Svetlana FILONIK, șefa staţiei de epurare a apei din Aseri. 

Din Azeri ne deplasăm în nordul Estoniei, spre Lääne-Virumaa, una dintre cele 15 regiuni ale ţării, în oraşul Kunda.

Oraşul Kunda este renumit prin uzina sa de ciment, cea mai mare din Estonia, şi portul internaţional, care este un important centru maritime din regiune.

Mândria primarului de Kunda, Jüri Landberg, este piscină orăşenească, transformată din ruine, cu fonduri europene, într-un centru sportiv modern orăşenii vin să facă sport şi să-şi fortifice sănătatea.

Estonia

 „Această clădire a aparţinut cândva unei mari uzine de ciment din Kunda şi era destinată unui complex sportiv. Dar anii sovietici s-au terminat, clădirea a rămas neconstruită până la capăt, piscina exista, însă fără finisaje în interior. Şi în această stare s-a aflat până în anul 2006, atunci când autorităţile oraşului au solicitat asistenţă de la Uniunea Europeană. Şi am obţinut, în banii de acum, un sprijin de aproximativ 900.000 de euro şi din aceste fonduri am construit această piscină, sistemul de filtrare a apei de la etajul inferior, vestiarele, sistemul de ventilaţie şi reparaţiile celorlalte spaţii. Totodată, atunci aceşti bani nu au fost suficienţi şi oraşul a luat un împrumut de la bancă de aproximativ aceeaşi sumă pentru ca lucrările să fie duse până la capăt. Au fost schimbate atunci reţelele de încălzire şi au fost făcute şi alte mici renovări. Acest complex sportiv aparţine acum în întregime oraşului, toate dotările de aici sunt în gestiunea oraşului. Locuitorii oraşului au dreptul să înoate aici şapte zile din săptămână, de la 7 dimineaţa până la 9 seara. Preţul pentru vizitele de dimineaţă sunt mici, de 1 euro, iar seara – 4 euro. Mai există pachete de servicii pentru familie, care sunt mai ieftine. Dar avem atât de mulţi doritori să înoate, că nu este suficientă apă pentru asta”, zice Jüri LANDBERG, Primarul oraşului Kunda.    

Orăşenii din Kunda îşi leagă speranţele şi de portul maritim de aici. Banii europeni vor scurta drumul estonienilor spre alte regiuni şi spre alte ţări europene. Iar investiţii, la rândul lor, vor impulsiona economia Estoniei.

Unul dintre promotorii ideii portului din Kunda este Einar Vallbaum, un antreprenor, cunoscut şi pentru activitatea sa publică pe plan naţional. În 2014, lui Einar Vallbaum a fost decorat cu „Ordinul de Onoare” al Republicii Moldova pentru aprofundarea relaţiilor moldo-estoniene în perioada în care era guvernatorului regiunii Lääne-Virumaa.

Estonia

„Construcţia portului a început în anul 1992, doar ca port pentru încărcături maritime. Dar ne-a venit ideea ca să găsim fonduri pentru a-l face port maritim de călători, pentru  naveta Estonia-Finlanda. De ce corăbiile trebuie să circule doar de la Helsinki şi Tallinn? Şi am început să căutăm oportunităţi de finanţare. Iar Uniunea Europeană oferă şanse foarte bune de a obţine asemenea asistenţă pentru activităţi transfrontaliere. Este, considerăm, noi o posibilitate în plus de mişcare în interiorul Uniunii Europene, astfel încât oamenii să poată circula liber din Estonia în Finlanda”, spune Einar VALLBAUM, Cavaler al „Ordinului de onoare” al Republicii Moldova.

„Potrivit calculelor noastre şi analizelor, aproximativ 600.000 de pasageri sunt de acord să călătorească din Kunda în Finlanda şi înapoi. În plus, portul ne poate oferi avantaje foarte mari şi pe plan economic. Pentru că prin port vor trece mai mulţi oameni, vor fi mai mulţi pasageri şi asta înseamnă că oraşul se va dezvolta, vor fi mai multe locuri de muncă. În plus, oraşul deţine în port 170 de hectare de terenuri, care pot fi folosite pentru arendă sau pentru altă destinaţie. Astfel portul maritim va fi următorul pas în dezvoltarea oraşului”, menționează Jüri LANDBERG, Primarul oraşului Kunda.

„Aici a fost mereu o ieşire la mare. Aici se află, de asemenea, uzine mai care îşi expediază produsele în Finlanda. Acum, mărfurile sunt transportate 160-200 de kilometri din Narva la Tallinn, de la Tallinn la Helsinki şi este greu. De aici este mai aproape. Iar oraşele Helsinki şi Tallinn sunt pline de autoturisme şi dacă mai ajung acolo şi maşinile de mare tonaj, va dura foarte mult. De aici direct este mai aproape şi este mai profitabil pentru cetăţeni, pentru ţară, iar noi toţi ştim cu toţii să numărăm banii”, spune Einar VALLBAUM, Cavaler al „Ordinului de onoare” al Republicii Moldova.

„Volumul total al lucrărilor de construcţie în port este evaluat la 3,5 milioane de euro, dintre care de 3 milioane de euro beneficiem de la Uniunea Europeană, iar oraşul trebuie să contribuie cu peste jumătate de milion. Şi considerăm că asta este avantajos nu doar pentru oraş, ci pentru întreaga regiune, pentru autorităţile publice locale. Prin urmare este un mare proiect comun”, zice Jüri LANDBERG, primarul oraşului Kunda.

Din oraşul Kunda, prin regiunea Lääne-Virumaa, drumul european al Estonie duce prin sate şi oraşe ordonate. De pe artera centrală, se desprinde o fâşie mai îngustă de asfalt, la fel de neted şi cu un marcaj bine pronunţat. E drumul local spre sătucul Vaeküla.

Ain Alterman s-a născut în Vaeküla. Are 34 de ani şi este unul din proprietarii fermei de vaci din localitate. Pasiunea a moştenit-o de la taică-său.

Tatăl meu a fost, de asemenea, fermier. Însă bunicul meu nu a fost fermier. Tatăl meu nu a avut o fermă aici, în zonă, dar un pic mai departe de aici, de locul unde ne aflăm şi, de asemenea, are o întreprindere mică”, Ain ALTERMAN, fermier.

La început Ain s-a confruntat cu multe greutăţi în organizarea afacerii. A trebuit sa treacă şi peste ironiile prietenilor, care nu înţelegeau de ce Ain îşi petrece tot timpul liber la fermă.

Da, am fost expus de mic la aceasta şi, într-adevăr, au existat momente în care prietenii nu a înțeles de ce lucrez la o fermă. Dar acum, când vedem o altfel de fermă, cu tehnologii mai avansate, mulți prieteni încep să înțeleagă alegerea mea şi, de asemenea, să realizeze că acum există o altă formă de antreprenoriat.

Au pornit ferma de la câteva vaci. Acum au mai multe ferme şi doar în aceasta au 295 de vaci mulgătoare. Ain recunoaşte că extinderea afacerii a fost posibilă gratie fondurilor europene.

Estonia

Am scris în 2011 un proiect pentru această fermă mecanizată şi am reuşit să obţinem finanţare de la Uniunea Europeană. Întreaga investiţie pentru fermă a fost de 1,2 milioane de euro, iar asistenţa primită a fost de 500 000 de euro. Am construit ferma în 2011, iar vacile au intrat aici în 2012. Desigur, sunt multe animalele şi nu este ușor, pentru că a lucra cu robotul de muls vaci trebuie să te obișnuiești. Adaptarea a durat până în 2013.

Trebuie să spun că această clădire a fost înainte un hambar mare, iar sprijinul Uniunii Europe a fost pentru noi de un mare şi real folos, cifrat la aproape 40 la sută din investiţie. Datorită acestui sprijin, am decis să creăm spaţii foarte moderne pentru mulsul automat, o podea cu grilă metalică și ventilație automată. Iar acum acest spaţiu este dotat şi încălzit. Nu este un spaţiu în care să fie frig. Există multe ferme în care e frig din cauza ferestrelor, dar asta nu este un lucru practic. Am făcut o fermă în care să fie cald, şi din cauza climei reci de la noi, înţelegeţi. 

Desigur, Uniunea Europeană va sprijini în continuare asemenea tehnologii. Noi, aici la fermă, desigur, că nu putem deservi tehnica, dar cu siguranță în viitor, dacă va apărea o posibilitate, o vom face. În general, mulsul robotizat asigură o foarte bună calitate a laptelui, cu toate acestea, are nevoie de o deservire tehnică permanentă, este necesar ca oamenii să fie instruiţi, şi tot acest serviciu este scump”, zice Ain ALTERMAN, fermier.

Ain Alterman şi partenerii săi au decis să investească în utilaje moderne. Ferma lor este automatizată în întregime, iar vacile s-au adaptat la noile tehnologii.

„Aşa se mulge mai bine. Această fermă are patru aparate de muls robotizate. Procesul de muls într-o cameră este de 24 de ore pe zi, în fiecare zi. Robotul care mulge are locul său de muncă: el singur se plasează jos, se mişcă în partea de jos, spală ugerului pentru ca laptele să treacă controalele de calitate. Se pot vedea aici toate detaliile: vaca a mers de mai multe ori pe zi aici ca să fie mulsă, vedeţi cât de multă hrană este aici, au fost puse cantitățile prescrise de concentrate. Robotul, de asemenea, va amesteca şi va distribui concentratul.

Ei bine, vezi şi tu, acum a plecat, acum robotul se spală și urmează după vacă. Trebuie să spun că, desigur, există şi probleme aici cu robotul. În primul rând, este scump, necesită o mulțime de lucrări întreținere, dar sunt şi avantaje, iar sănătatea ugerului vacilor este foarte bună. Și trebuie să spunem că avem de-a face cu un robot de muls deja al treilea an aici, suntem satisfăcuţi, ne-am învățat cum să-l folosim mai bine și mai eficient pentru vaci”, mai spune Ain ALTERMAN, fermier.

După extinderea afacerii Ain a căutat cum şi unde să-şi vândă mai bine produsele.

„Avem un astfel de sistem. Cumpărătorii noştri sunt... fermierii noștri de produse lactate. Toți împreună suntem într-o cooperativă, am creat pentru asta propria noastră cooperativă de produse de lactate. Laptele este cumpărat de la noi şi vândut la diferite fabrici. Negociem preţul. În practică, eu, ca fermier, azi nu sunt angajat în vânzarea de lapte. Avem pentru aceasta o asociație separată, ce reuneşte în prezent 16 fermieri. În fiecare zi, producem împreună un total de 80-90 de tone de lapte, iar produsele lactate ale cooperativei noastre sunt vândute după asta de către consiliul director. Acesta încearcă să obţină pentru noi un preţ mai bun. De exemplu, laptele nostru acum se duce în Lituania. Noi nu vindem lapte în Estonia. În prezent, suntem mulțumiți de acest sistem, pentru că împreună vindem o cantitate mai mare şi astfel se poate cere un preț mai bun”, mărturisește Ain ALTERMAN.

Ain nu se va opri aici. Îşi va dezvolta, spune el, afacerea, mai ales că fiul său de 4 ani vine des pe la fermă. Iar în scurt timp, probabil, nici prietenii acestuia nu vor înţelege de ce îşi petrece timpul liber aici, la fel cum i s-a întâmplat tatălui, când era mic. Ain crede că fiul lui îi va moşteni pasiunea şi cândva îi va prelua afacerea.

La nici 5 kilometri de Vaeküla, în localitatea Sõmeru, la intrare, se înalţă o construcţie care, parcă, nu se înscrie în peisajul rural şi pare desprinsă dintr-un concurs al lucrărilor de urbanism. Este Centrul multimodal din Sõmeru. Iar istoria acestei clădiri este una foarte surprinzătoare.

Estonia

„Nevoia unui astfel de centru pentru localitate a existat de mai mult timp. Şi întotdeauna, atunci când un om planifică foarte bine şi vrea foarte mult, el poate realiza asta. Experienţa noastră a fost că mai întâi am organizat un concurs de arhitectură şi este foarte important ca şi comanditarul să ştie foarte bine ce vrea. Şi astfel am putut formula o comandă foarte concretă. Clădirea poate fi numită multifuncţională, unde au loc simultan patru activităţi: începând cu administrarea municipalităţii, plus cluburile, spaţiile pentru persoanele vârstnice şi, bineînţeles, veţi rămâne satisfăcuţi de biblioteca noastră”, zice Peep VASSILJEV, primarul localităţii Sõmeru.

Reelika Alert este directoarea bibliotecii, care se află în centrul multimodal din Sõmeru. Îi place munca şi îşi ajută cu multă plăcere vizitatorii să navigheze printre rafturi.

Estonia

„De obicei, lucrez cu cărţile. Atunci când vin cititorii, le dau cărţi şi atunci când pleacă, pun cărţile la loc. Uneori, ei mă întreabă despre ce le-ar plăcea să citească. Verific în calculator… Atunci când vin copiii, e gălăgie. Iar când vin persoanele vârstnice, le-ar plăcea să fie mai multă linişte. Dar biblioteca este mai mult un centru comunitar. Este bine că şi copiii vin aici. Le place aici”, afirmă Reelika ALERT, directoarea bibliotecii din Sõmeru.

Hilda Püss are 88 de ani, este o fostă pictoriţă care a trăit şi a creat la Tallinn, iar acum locuieşte în Sõmeru şi este cea mai vârstnică vizitatoare a bibliotecii centrului multimodal. Vine aici ca să citească biografii ale oamenilor celebri, să răsfoiască albume de artă şi să comunice cu alţi oameni.

„Sunt artist plastic și sunt interesată de tot ce ţine de acest domeniu: desene, pictură... Am citit foarte mult acum, întâi romane și apoi biografii”, zice Hilda Püss, cititoare a bibliotecii din Sõmeru.

Şi Leida Kormik este la pensie. Are 6 copii, dar nici unul nu a rămas cu ea în Sõmeru. Vine des la centrul multimodal din localitate ca să coase rochii. Anul trecut şi-a cusut 5. Acum, ajutată de instructor, îşi coase încă o rochie, de vară. Va ieşi cu ea la discotecă, glumeşte Leida.

„Copiii sunt mulţi, dar pensia este mică. Copii am 6. Iar nepoţi – 11”, mărturisește Leida KORMIK, pensionară.

„Asistenţa Uniunii Europene a avut un impact foarte pozitiv. Sprijinul se oferă, bineînţeles, pentru o idee. Uniunea Europeană nu oferă fonduri aşa, pur şi simplu. Trebuie să explici ce doreşti, care va fi rezultatul, în ce interval de timp, cum se va amortiza aceasta etc. Trebuie fireşte să dai dări de seamă financiare finale, ce bani au fost utilizaţi. Asta înseamnă că întregul proces trebuie gândit atent, iar fondurile – folosite optimal”, adaugă Peep VASSILJEV, primarul localităţii Sõmeru.

Reuşitele Estoniei s-ar putea explica, probabil, şi prin aerul nordic pe care îl inspiră estonienii: asta, poate, îi face mai raţionali, mai eficienţi.

E o ţară care inspiră respect şi admiraţie. O ţară care îi poate inspira, cu ceea ce face, şi pe alţii.   

Filmul documentar „Europa care inspiră: Estonia” este realizat în cadrul proiectului „Europa care inspiră”, implementat de Asociaţia Obştească „URMA TA”, în parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova în Estonia, cu suportul oferit de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul Fundaţiei Est-Europene și FHI 360. Acest film este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziţia USAID, a Guvernului SUA, FHI 360 și/sau Fundaţiei Est-Europene.

Mulţumiri pentru:

Ambasada Republicii Moldova în Estonia

Victor Guzun

De asemenea, mulţumiri pentru:

Leonidas Crisciunas

 Riina Truusalu

Estonia

 

Europa care inspiră: ESTONIA Europa care inspiră: ESTONIA
 

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.