Prima pagină / Evenimente / Cultură  /  Îngeraşul Margot Spanu se face prezent la Bruxelles

Îngeraşul Margot Spanu se face prezent la Bruxelles imprimare

„Făcătorii destinului”, „Cele cinci diamante” și „Ce zămislesc mâinile mele?” de Margot Spanu prezentate la Bruxelles

08.06.2012  

„Copiii le învaţă cele rele de la cei mari, dar a venit timpul ca cei mari să înveţe a face lucruri bune de la cei mici”, afirmă Margot Spanu, o tânără autoare născută în Republica Moldova şi stabilită acum nouă ani la Bruxelles.

„A fost o dată, tare demult, pe când bravii cavaleri luptau împotriva dragonilor, pe când tinerele domnişoare cochetau în rochiile lor nespus de frumoase, pe când cei bogaţi se scăldau în lapte, iar săracii strângeau roadă din lanuri..." Aşa începe una dintre poveştile sale Margot Spanu, tânără autoare născută în Moldova şi stabilită cu traiul cu nouă ani în urmă la Bruxelles.

Rodica Socolov | Bruxelles

Probabil că aş începe să vă povestesc despre Margot cam în acelaşi fel: căci de n-ar fi nu s-ar povesti...

Firul povestirii mele ar putea să ajungă departe, chiar până în India, unde Margot a petrecut ultimii doi ani, fiind studentă la Colegiu Mahindra United World din oraşul Pune.

Am cunoscut-o recent pe Margot la lansarea cărţilor ei pentru copii la Bruxelles, la Casa de Cultură Belgo-Română Arthis.

Cărţile Margot, însă, cred că sunt deja demult citite şi răscitite de copii din Moldova, ele fiind lansate la începutul anului trecut la Chişinău în cadrul ediţiei a XV-a a Salonului Internaţional de carte pentru copii şi tineret.

Poate încă mulţi nu cunosc, dar Margot Spanu e autoarea piesei „Făcătorii destinului”, jucată de artiştii Teatrului „Guguţă” în 2010.

Atunci când regizorul şi directorul teatrului, Victor Ştefaniuc, s-a întâlnit cu Margot pentru a-i cere consimţământul pentru montarea piesei, autoarea avea doar 13 ani.

Vârsta însă n-a fost o piedică, iar piesa a fost tradusă din franceză şi re-scrisă de Margot pentru a include cântece noi, care au făcut-o şi mai atractivă pentru copii.

La Bruxelles, la Casa de Cultură Arthis proiectarea piesei „Făcătorii destinului” pe un mic ecran video a cucerit inimile copiilor.

De unde, totuşi, începe povestea Margot?

Margot spune că dragostea faţă de cuvântul scris şi publicat i-a venit mai târziu, atunci când deja în colecţia ei erau destul de multe poveşti şi poezii.

Primele poveşti Margot le-a povestit frăţiorului mai mic, Cătălin, apoi şi colegilor la şcoală. „Pur şi simplu aşa s-a întâmplat”, mărturiseşte autoarea. „Tot timpul spuneam poveşti, dar cred că niciodată n-am ştiut ce este povestea”, consideră Margot.


Mama scriitoarei, violonista Ana Spanu şi fiica compozitorului Constantin Rusnac, mi-a destăinuit că o supără faptul că Margot nu ţine minte poveştile pe care i le-a citit în copilărie, însă totuşi crede că fiica ei a inclus în poveştile sale deja publicate multe dintre cele înregistrate de subconştient în perioada de până la adoptarea mediului lingvistic francez.

Bunelul, Constantin Rusnac, îşi aminteşte că primul vers a fost scris de Margareta, cum o numeşte el, la 7 ani. „Bunelu', eu am scris o poezie de Paşti”, i-a zis nepoţica.

Surpriza a fost că versul Margaretei nu avea nevoie de redactare. Chiar dacă autoarea nu-şi mai aminteşte cu exactitate ce vroia să spună, versul a fost publicat mai târziu în „Antologia poeziei româneşti religioase din toate timpurile”.

„Uită-te la mine,
Gândeşte-te la tine,
Uită-te la tine,
Gândeşte-te la mine,
Uită-te în sus,
Gândeşte-te la Isus”.

Bunelul Margaretei consideră că versurile nepoţicăi sale merită să fie alături de cele ale marilor scriitori ai neamului românesc, pentru că „sunt foarte profunde, chiar dacă exprimă viziunea unui copil, explică lucruri pe care toată lumea se zbate să le înţeleagă”.

De altfel, Constantin Rusnac a tradus în română versurile inserate în „Que naît-il mes mains?” / „Ce zămislesc mâinile mele?”. Alte versuri care-i plac bunelului sunt cele ce se referă la invidie, egoism, timp şi sensul vieţii:

„Când monstrul (invidia) dintr-o căscătură
Înghite toate simtimentele de bine
Şi declanşează un cutremur
Macabru şi foarte dur...”

„Probabil timpul,
Ca şi florile,
Se ofileşte.

Probabil timpul,
Într-o zi,
Se va termina.

Şi vieţile noastre, laolaltă,
Fără îndoială,
În acea zi,
Îl vor urma”.


Poveştile Margot Spanu au fost traduse din franceză de Gheorghe Chiriţă. Toate trei cărţi sunt în română şi franceză şi au fost editate la Magna-Princeps la Chişinău.

Toate poveştile au un sfârşit fericit, pentru că Margot consideră că asta-i o regulă inevitabilă.

Autoarea culegerii „Cele cinci diamante” vrea să continue să scrie pentru copii, pentru că simte că „nimeni nu se bucură atât de mult ca copiii”.

Margot visează însă, chiar şi cu ochii deschişi, să scrie şi pentru adulţi. Probabil, are dreptate. „Cele rele copii le învaţă de la cei mari, dar a venit timpul ca cei mari să înveţe a face lucruri bune de la cei mici”, consideră Margot Spanu, care este foarte determinată să mai scrie cărţi pentru copii.

„Oare-acea vreme-a mai veni
Când înger (scriitoare) eu (ea) voi fi - adevărat?

După cum vedeţi îngeraşul, Noutus, care cântă versul de mai sus, a reuşit să se facă prezent la Bruxelles. Iar eu „am încălecat pe o şa şi v-am spus povestea toată aşa”.

Cărțile scrise de Margot Spanu: ”Făcătorii destinului”, ”Cele cinci diamante” și ”Ce zămislesc mâinile mele?”. Margot Spanu, Constantin Rusnac și directoarea Casei de Cultură Belgo-Română Arthis. Constantin Rusnac împreună cu nepotul Cătălin. Cântecul lui Noutus, de Margot Spanu.
 

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.