Prima pagină / Evenimente / Societate  /  Moldova: progrese obținute, probleme rămase, opțiuni de viitor

Moldova: progrese obținute, probleme rămase, opțiuni de viitor imprimare

Al Treilea Raport Național privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova identifică soluții pentru a accelera evoluțiile pozitive și privește dincolo de anul 2015

25.09.2013  

Cel de-al Treilea Raport Național privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova, lansat luni în satul Calfam raionul Anenii Noi, aduce mai multe vești bune și prezintă progresul obținut de Moldova în 2010-2013 în realizarea celor opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului.

Votează: 5.0/5 (1 Vot )

Cel de-al Treilea Raport Național privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova, elaborat de Guvernul Moldovei cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite, prezintă soluțiile și opțiunile pe care Moldova le are pentru a accelera evoluțiile pozitive și, deopotrivă, privește dincolo de orizontul anului 2015 pentru a identifica prioritățile agendei de dezvoltare pe termen lung, se arată într-un comunicat de presă al ONU.

Lansarea celui de-al Treilea Raport Național privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova. Imagine: ONU. 

„Republica Moldova a realizat succese palpabile la capitolele reducerii sărăciei, a ratei mortalității infantile, precum și asigurării accesului la învățământul general obligatoriu", afirmă Prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă, în prefața Raportului Național. „În același timp, menționează Prim-ministrul, Guvernul conștientizează problema discrepanței de dezvoltare dintre mediile urban și rural, marginalizarea localităților mici în ceea ce privește oportunitățile economice, precum și de accesul la apă potabilă, servicii medicale și de învățământ de calitate. Prin urmare, soluționarea acestei probleme este prioritatea mai multor documente de planificare strategică, cum ar fi Strategia de Descentralizare adoptată în 2012, precum și Strategia de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural care urmează să fie implementată începând cu 2014".

Raportul Național privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului constată că Republica Moldova a înregistrat un progres remarcabil în contextul majorității Obiectivelor, inclusiv în reducerea sărăciei, extinderea accesului la educație și diminuarea mortalității infantile, menționând în același timp că există anumite îngrijorări în legătură cu evoluțiile slabe vizavi de alte câteva ODM. Mai mult decât atât, asigurarea unor rezultate echitabile și juste pentru toți oamenii din Moldova va trebui să rămână o prioritate majoră în viitor. La fel, raportul comunică deschis și obiectiv reușitele înregistrate și restanțele rămase pe calea realizării fiecăruia dintre cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului.

După conturarea contextul național al dezvoltări, cu accent pe turbulențele globale și provocările interne, autorii raportului afirmă că reducerea sărăciei extreme și a foamei a fost până acum un succes, dar subliniază anumite îngrijorări legate de echitate. „Incidența sărăciei la pragul internațional de 4,3 dolari SUA pe zi a scăzut semnificativ de la 34,5% în 2006 până la 20,8% în 2012 (ținta finală fiind de 23,0%)", arată raportul. Totuși, „în pofida scăderii remarcabile a incidenței sărăciei, este regretabil faptul că mai mult de jumătate de milion de cetățeni încă se califică ca săraci".

În domeniul asigurării accesului la învățământul general obligatoriu, unde Republica Moldova „a realizat anumite progrese", legate, de exemplu, de creșterea continuă a cuprinderii copiilor în educația preșcolară, „mai rămân și anumite restanțe", inclusiv „probleme cu accesul și calitatea educației". Nivelul de alfabetizare a populaţiei pe parcursul ultimilor ani a fost mai degrabă înalt și stabil, constituind 99,4% în anul 2012, ceea ce corespunde, practic, ţintei ODM - 99,5%, observă raportul. În același timp, dacă se recunoaște că Republica Moldova are deja o rată de cuprindere înaltă în învățământul gimnazial, „trebuie de recunoscut faptul că în ceea ce privește învățământul există loc pentru îmbunătățiri".    

Autorii Raportului Național privesc promovarea egalității de gen și abilitarea femeilor ca pe „o șansă reală pentru accelerarea dezvoltării". În acest domeniu, progresele sunt legate de tendinţa de majorare treptată a numărului femeilor în poziţii decizionale la nivel local: printre primarii aleşi - de la 18,15% în 2007 până la 18,51% în 2011, printre consilierii locali - de la 26,5% până la 28,71%, iar la nivelul consilierilor raionali - de la 16,48% până la 18,39%. Pe de altă parte, în pofida progreselor, „femeile continuă să fie subreprezentate atât în procesul electoral, cât şi în cel politic şi decizional": femeile dețin funcţii de demnitate publică în proporție de 25,4%, funcţii publice de conducere de nivel superior - 30% și funcţii publice cu statut special - 15,8%. Astfel, aceste cifre „sunt departe de a reflecta structura demografică a populaţiei, unde femeile reprezintă 51,9% şi bărbaţii - 48,1% din populaţie".  

În contextul reducerii mortalității infantile, raportul relevă un „progres important care trebuie menținut": în 2012, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, rata mortalității infantile a înregistrat o valoare mai mică de 10 decese la 1000 născuți vii (mai exact, 9,8, ținta pentru 2015 fiind de 13,2), iar mortalitatea copiilor cu vârstă până la 5 ani de asemenea a scăzut stabil din 2009 încoace, atingând în anul 2012 nivelul de 12,1 la 1000 născuți vii. La acest capitol, autorii subliniază că în primul rând cooperarea cu „partenerii de dezvoltare și continuarea eforturilor recente sunt premisele principale pentru a asigura sustenabilitatea și amplificarea succeselor obținute".

Progresul în ceea ce privește realizarea obiectivului de îmbunătățire a sănătății materne în Moldova este asociat de autorii raportului cu o „evoluție haotică și perspective incerte". „Pe parcursul ultimilor două decenii situația s-a îmbunătățit considerabil, iar valorile principalului indicator - rata mortalității materne - s-au apropiat de media pe întregul continent european (de 15,31 în comparație cu 11,57 în 2012). În același timp, rata mortalității materne rămâne aproximativ de 3 ori mai mare ca media pe țările Uniunii Europene (15.31 față de 5,8)", relevă Raportul Național.

Realizarea obiectivului de combatere a HIV/SIDA, tuberculozei și altor maladii este „foarte problematică", pentru că „ambele ținte stabilite pentru 2010 privind infecția HIV/SIDA au fost ratate semnificativ (incidența generală - 17,1 în loc de 9,6 și incidența printre tineri 21,6 în loc de 11,2)". Totuși, recentele evoluții la nivel de politici dau mari semne de optimism în succesul viitoarelor eforturi de combatere a infecțiilor HIV și TB. „Autoritățile, împreună cu partenerii de dezvoltare, au identificat provocările curente și au elaborat  instrumente efective de abordare cost-eficientă a acestora", notează cel de-al Treilea Raport Național privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului.

În capitolul consacrat asigurării durabilității mediului, raportul pledează pentru „un echilibru mai bun între societate și natură". „Republica Moldova a realizat succese în atingerea unor indicatori ODM 7, însă în aspect calitativ și de durabilitate sunt necesare încă eforturi semnificative", remarcă raportul. Acesta precizează că ținta finală privind ariile naturale protejate de stat (de 4,65%) a fost atinsă încă în 2006, „dar nu sunt alocate resurse financiare şi umane suficiente pentru elaborarea sistemului de management, asigurarea întreţinerii şi respectării regimului lor de protecţie". Totodată, proporţia locuitorilor cu acces permanent la surse îmbunătăţite de apă în Moldova a fost în anul 2012 de 62% față de ținta de 65%, stabilită pentru anul 2015, iar proporția populaţiei cu acces la canalizare îmbunătăţită - de 56,6% față de 65%. Recunoscând că „problemele de mediu sunt dependente de evoluția altor Obiective de Dezvoltare ale Mileniului", autorii raportului citează printre oportunitățile posibile și factorii de succes „promovarea și aprofundarea participării active a întregii populații la protecția mediului" care „este calea esențială de soluționare a problemelor de mediu". 

În ceea ce priveşte progresul obţinut de Republica Moldova în crearea parteneriatului global pentru dezvoltare, acesta este satisfăcător, apreciază raportul, chiar dacă „nu toți indicatorii relevanți au înregistrat tendințe îmbucurătoare". Republica Moldova a înregistrat evoluţii pozitive în edificarea unei societăți informaționale: rata de penetrare a telefoniei mobile a atins în 2012 nivelul de 114,6%, comparativ cu 37,8% în 2006, ținta finală fiind stabilită la nivelul de 75,6%. „Pe balanța negativă - ţinta nr.1 „Dezvoltarea unui sistem comercial şi financiar transparent, bazat pe reguli, previzibil şi non-discriminatoriu, prin promovarea exporturilor şi atragerea investiţiilor" - a înregistrat un anumit regres ca urmare a șocurilor economice externe și provocărilor interne cu care se confruntă mediul de afaceri", scrie raportul. Iată de ce Raportul Naţional pledează în acest capitol pentru „o integrare mai avantajoasă în economia globală".

Împreună cu analiza progreselor și a problemelor, cel de-al Treilea Raport Național privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului transmite și câteva mesaje axate pe principalele sfidări de dezvoltare cu care se confruntă Republica Moldova. Acestea pot fi rezumate astfel: „Două realități paralele: viața de la sate și viața de la orașe"; „Emigrarea: un fenomen cu două fațete"; „Tehnologiile: principalul factor de schimbare"; „De la societatea patriarhală la una modernă: diferențele de oportunități în funcție de gen".

Primul Raport Național privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova, prezentat în 2005, a prezentat performanțele țării și a localizat problemele în domeniul dezvoltării umane, menționând că la acel moment sărăcia rămânea un fenomen multidimensional în Moldova, însă țara noastră reușise deja să diminueze cu o treime, între 1998 şi 2002, rata sărăciei extreme.

Al Doilea Raport Național privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Moldova, elaborat de Guvernul Republicii Moldova cu asistența ONU în 2010, a constatat progrese în reducerea sărăciei, diminuarea mortalităţii materne şi infantile, extinderea ariilor protejate de stat şi dezvoltarea tehnologiilor informaţionale. Raportul constata de asemenea evoluţii mai puţin reuşite în domeniul educaţiei, combaterii HIV/SIDA şi a tuberculozei şi asigurării accesului cetăţenilor la infrastructura sanitară adecvată și menționa că succesul realizării unor ţinte asociate Obiectivelor „va depinde de consistența eforturilor Guvernului, sprijinite de partenerii de dezvoltare ai țării, în implementarea reformelor necesare”.

DOSAR DE PRESĂ

Discursul Doamnei Nicola Harrington-Buhay, Coordonator Rezident ONU în Republica Moldova: Discurs_UNRC_raport_ODM_post2015_Calfa.pdf

Al Treilea Raport Național privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova: două realități paralele – viața de la sate și viața de la orașe. Decalaj_Rural_Urban.pdf

Al Treilea Raport Național privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova: emigrarea – un fenomen cu fațetă pozitivă și negativă. Emigrarea.pdf

Al Treilea Raport Național privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova: inițiativele private și tehnologiile noi – principalul motor al schimbărilor. Tehnologiile_noi.pdf

Al Treilea Raport Național privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova: de la societatea patriarhală la una modernă – diferențele de oportunități în funcție de gen. Gender.pdf 

Infografic: tehnologiile – principalul motor al schimbărilor. Infografic: emigrarea – un fenomen cu două fațete. Infografic: de la societatea patriarhală la una modernă – diferențele de oportunități în funcție de gen. Infografic: două realități paralele – viața de la sate și viața de la orașe.
 

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.