Prima pagină / Oameni / Societate  /  Dorian Frăsîneanu povestește despre sistemul educațional britanic, francez și rusesc

Dorian Frăsîneanu povestește despre sistemul educațional britanic, francez și rusesc imprimare

11.04.2017  

Născut la Chișinău. Pasionat de drept, politică și relații internaționale - Dorin Frăsîneanu, tânărul licențiat în drept englez și drept francez, la Universitatea din Leicester, Marea Britanie și Universitatea din Strasbourg, Franța. Cu un master în drept internațional și european. În prezent, urmează studiile la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale din Moscova de pe lângă Ministerul Afacerilor Externe ale Federației Ruse (MGIMO).

Votează: 5.0/5 (2 Voturi )

- Ce detalii ar trebui să cunoască oamenii despre Dorian Frăsîneanu?

„Sunt din Chișinău, am făcut clasele primare și gimnaziul la Liceul Prometeu, iar din clasa a 11-a am continuate studiile liceale la o școală din Marea Britanie datorită unei burse HMC. Cât am fost în Chișinău am colaborat cu Moldova 1 și Radio Moldova unde am participat la diferite emisiuni pentru copii și adolescenți. Sunt licențiat în drept englez și drept francez, și urmez studiile la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale din Moscova de pe lângă Ministerul Afacerilor Externe ale Federației Ruse (MGIMO). Tot aici, la Moscova am reușit să îl provoc pe președintele Igor Dodon să răspundă la întrebările pe care societatea și le pune. Nu întâmplător, anume întrebările mele incomode au devenit virale in mediul online. Fiind un îndrăgostit de țara, de tradiții, de cultură românească și de limba română, sper să pot avea un impact pozitiv asupra viitorului țării mele.

ERFGB

- La vârsta de 17 ani, ai ales să-ți continui studiile peste hotare. Ai reușit să obții o diplomă dublă în drept englez și francez la Universitatea din Leicester, Marea Britanie și Universitatea din Strasbourg, Franța și master în drept internațional și european. Ce te-a motivat să-ți continui studiile la MGIMO?

Pe parcursul celor patru ani de drept am mai descoperit o pasiune pentru relațiile internaționale, diplomație și politică. Am decis deci să aplic la anumite programe care erau în acest domeniu, însă atunci când MGIMO a venit cu o propunere să fac la ei un program în engleză împreună cu alți 15 studenți din Uniunea Europeană și SUA, am acceptat fără prea multe ezitări. Institutul de Stat pentru Relații Internaționale din Moscova de pe lângă Ministerul Afacerilor Externe ale Federației Ruse, sau cum este cunoscut ca MGIMO, este cum spunea Henry Kissinger „Harvardul Rusiei” pentru că anume această instituție educă viitoarea elită politică, economică și intelectuală a țării. Respectiv, nu este de mirare că după o educație în vest, în două țări cu tradiții vechi, însă în același timp diferite, am ales sa vin tocmai la Moscova, la cea mai prestigioasa universitate. Trăind într-o lume în continuă schimbare, cred că este foarte important sa ne lărgim orizonturile, sa acceptam orice provocare și să depășim orice prejudicii. Moscova devine în ultima vreme un pol de îngrijorare pentru unii și de speranță pentru alții, respectiv e important de a înțelege situația politica și internațională și din perspectiva rusă. Eu cred că anume aceasta experiență îmi va fi de folos în viitoarea cariera și mă va ajuta sa obțin anumite rezultate cu impact real.

 nm,l

- Din schimbul de experiență pe care l-ai avut și-l ai cu studenți din diferite colțuri ale lumii, ce ai învățat de la aceștia?

Probabil, nu e bine sa folosesc stereotipuri si prejudecăți, însă pe parcursul acestor șapte ani în străinătate am luat câte ceva de la fiecare țară și am învățat niște lecții importante. De la englezi am învățat să fiu corect, cinstit si imparțial în modul de a analiza anumite situații. Francezii mi-au cultivat simțul critic până la absurd, însa în același timp m-au învățat să aduc și soluții. Însă, totuși, la ruși am învățat o lecție importantă de viață, că nu e bine sa ne conducem de prejudecăți și stereotipuri, ci să reușim sa vedem mai departe decât ceea ce doresc să ne arate politicienii. Trăind în mai multe țări și orașe, interacționând cu diferiți tineri de toate originile, am realizat încă odată cât de mică și interconectată e lumea, și cât e de important să ne respectam unii pe alții, și în același timp să ne putem ajutăm reciproc, să ne depășim limitele, ca să ne putem dezvolta corect.

CVBHJKML,Ș

- Dacă e să faci comparație a sistemul educațional din țara de origine față de sistemul educațional britanic, francez și rusesc. Ce ai avea de spus în acest sens?

Eu am plecat din Republica Moldova, la vârsta de 17 ani. În urma unui concurs național, am câștigat o bursă HMC, ceea ce mi-a oferit șansa să termin liceul în Marea Britanie. De aceea, îmi este greu să vin cu o analiză și o comparație obiectivă a sistemului educațional moldovenesc și cel britanic, francez sau rusesc. Cu toate acestea pot afirma cu certitudine că sistemul britanic este unul dintre cele mai bune din lume și pentru mine reprezintă un model de excelență. Printre caracteristicile principale pot enumera: profunzimea studierii obiectelor, libertatea totala de gândire, atenția sporită a profesorilor față de studenți și  multitudinea de activități extra-universitate care contribuie la dezvoltarea personală și profesională. Sistemul francez și cel rus se aseamănă prin modul de predare, însă în sistemul francez există mereu o inovație și o dorință puternică de a se moderniza și de a utiliza noi metode. Sistemul rus totuși mi se pare foarte clasic și tradiționalist în formă, ceea ce îl face oarecum depășit la realitățile de astăzi. Însă și în Marea Britanie, și în Franța, și în Federația Rusă, studiind la unele din cele mai bune universități, am avut șansa, pe lângă cursurile obișnuite, să particip la diferite conferințe, workshop-uri și seminare care au contribuit și contribuie la formarea academică și personală.

XFGHUJIKOPȘȚ

- Ce crezi că ar trebui de schimbat în sistemul educațional din Moldova ca tinerii să rămână acasă, pentru a-și crea un viitor?

Cred că o schimbare radicală ar fi necesară! În primul rând, ar trebui încurajată meritocrația astfel ca elevii cinstiți să se simtă îndreptățiți și motivați pentru a învăța. Or, un sistem educațional corupt descurajează pe cei mai buni și ajuta la promovarea celor slabi sau incompetenți.

Apoi, ar trebui și o instruire continuă a profesorilor pentru a-i ajuta să fie în pas cu ultimele tendințe în materie de predare și pentru a-i motiva să-i inspire pe cei cărora le predau. Cred ca o mare grijă ar trebui să o purtam profesorilor și învățătorilor, căci ei sunt cei care ne ajuta să ne descoperim și să ne dezvoltam abilitățile.

La fel, cred că ar trebui promovat parcursul profesional, considerând că ducem o lipsă acută de profesioniști în diferite domenii ale economiei. Parcursul academic nu este pentru toți, iar studiile universitare nu ar trebuie sa reprezinte un standard de aur. O societate sănătoasa este cea în care exista o balanță între cei care aleg o educație academică și cei care preferă un parcurs profesional.

O alta schimbare ar fi introducerea unor obiecte în scoală care s-ar axa pe anumite competente sau cunoștințe practice, cum ar fi: competentele digitale, noțiuni esențiale de drept, politica și chiar educație sexuală. Totuși o reformă a educației necesită o discuție largă, cu participarea a cât mai mulți actori, inclusiv, cu tinerii care și-au urmat studiile peste hotare.

BHJKLȘ

- Spunea-i mai sus, că ești îndrăgostit de țară, de tradiții, de cultura românească și de limba română. Cum vei proceda mai departe, rămâi peste hotare sau revii acasă pentru a pune umărul la schimbarea societății?

Eu îmi doresc foarte mult ca într-o zi sa mă pot întoarce și împreună cu alți tineri să putem schimba clasa politică, să punem umărul la dezvoltarea țarii și sa scoatem tara din captivitate și sărăcie. Cu toate acestea, eu cred că o primă perioada voi încerca să activez în străinătate pentru a putea să obțin și o experiență practică pe baza căreia să construiesc aceasta încredere între mine și  cetățeni și să demonstrez că vreau, pot și voi ajuta la demararea schimbărilor necesare în societatea noastră. De aceea, cred ca un alt lucru foarte important e ca atunci când mă întorc să am parte și de încrederea societății. Chiar la ultimele alegeri am observat cum unii candidați au fost denigrați anume prin faptul că nu au trăit sau studiat în Moldova, respectiv că nu ar trebuie sa li se ofere încredere. Atunci când și societatea va fi pregătită să ia acest „risc” și să ofere încredere nouă, tinerilor plecați pentru studii peste hotare și dornici de a ne reîntoarce să reclădim țara, atunci vom avea și noi mai multă încredere pentru a reveni acasă.

fghjk

- Ești inclus în lista celor care fac parte din Gala Studenților Originari din Moldova. Ce înseamnă pentru tine acest fapt?

Este un sentiment plăcut să știu că munca pe care am depus-o în ultimii șapte ani a fost recunoscută și apreciata în cadrul acestei Gale alături de alți colegi de-ai mei. Eu cred că este un eveniment important care creează o legătura dintre cei plecați de acasă și cei care au rămas în țară. Cel mai important e ca în urma acestei Gale, noi, studenții originari din Moldova, sa creăm împreună o platformă unde sa putem veni cu idei, soluții si chiar inițiative pentru dezvoltarea țării.

bnjklș

- Ce mesaj ai  pentru tinerii care studiază în R. Moldova?

Cred că ceea ce au înțeles si ei deja – educația este unica arma eficientă împotriva sărăciei, manipulării și opresiunii. Doar un tânăr educat va ști să ceara ceea ce el are nevoie de la conducerea țării sale, și în același timp, doar un tânăr educat va fi în stare să contribuie atât la dezvoltarea sa personală, cât și la dezvoltarea țării sale. Tinerii de acasă nu trebuie să se dea bătuți, să se lase manipulați și să piardă încrederea. Noi mai suntem unica speranță și doză de optimism. Învățați, munciți, cereți si nu renuntați. Noi suntem o forță”, spune Dorin Frăsîneanu pentru Stiripozitive.eu.

Cristina Zeamă

Sursă foto: Arhivă personală

Dorin Frăsîneanu Dorin Frăsîneanu Dorin Frăsîneanu Dorin Frăsîneanu Dorin Frăsîneanu Dorin Frăsîneanu Dorin Frăsîneanu Dorin Frăsîneanu Dorin Frăsîneanu
 

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Guvernului Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.