Prima pagină / Oameni / Societate  /  Dorina Baltag: 10 lucruri din Ţările de Jos care îi pot ajuta Moldovei să se ridice

Dorina Baltag: 10 lucruri din Ţările de Jos care îi pot ajuta Moldovei să se ridice imprimare

22.08.2014   1800 

Dorina Baltag vine în aceste zile din Olanda la Chişinău să modereze un atelier în cadrul Conferinţei deschise „Republica Moldova 2020”. Probabil că, în unele privinţe, Moldovei i se potriveşte mai mult decât Olandei să se numere printre Ţările de Jos. Cu asemenea tinere şi tineri ca Dorina însă Moldova are însă mai multe şanse să se ridice.

Votează: 5.0/5 (7 Voturi )

Locuind în Olanda și lucrând în Marea Britanie, cu un master la Universitatea din Maastricht, cu un site web care a evoluat de la nişte şezători la o platformă a comunităţii moldovenilor Norocolanda.nl şi cu disponibilitatea de a vorbi despre Olanda aproape că non-stop, Dorina Baltag a ales 10 lucruri din Ţările de Jos – locuri, oameni, culori, atitudini etc. – care îi pot ajuta Moldovei să se ridice.

10 LUCRURI DIN ŢĂRILE DE JOS CARE ÎI POT AJUTA MOLDOVEI SĂ SE RIDICE

Țara bicicletelor 

Cred că Olanda este țara bicicletelor, pentru că nu există familie în Olanda care să nu aibă în posesiune cel puțin un set de biciclete. De regulă, o familie olandeză are mai multe biciclete per membru de familie decât mașini! Acest mod de transport public este absolut firesc. Iar copiii sunt învățați de mici să meargă pe bicicletă, de asemenea învață regulile de circulație. Inițial, cei mai nostimi îmi păreau părinții pe biciclete, cu un copil în față și altul în spatele bicicletei sau businessmanii îmbrăcați la 4 ace mergând cu bicicleta. Cu timpul ei mi-au devenit cei mai dragi.

Imaginați-vă situația în care în fiecare dimineață, îmbrăcați la costum, urcați pe bicicletă și parcurgeți 15-20 minute pentru a ajunge la serviciu. Olanda nu are dealuri și poți parcurge liber câțiva km pe bicicletă, ceea ce ar putea fi o problemă pentru Chișinău, unde ai de trecut şi deal și vale și nu dorești să ajungi transpirat la serviciu. Păi, în Olanda, marii antreprenori au cabine de duș asigurate pentru angajații care se deplasează cu bicicletele. Cel mai important e că în toată țara veți găsi infrastructura adecvată pentru a vă deplasa cu bicicleta, precum și diferite tipuri de biciclete: pentru oraș, pentru copii, pentru părinți, pentru persoane cu dizabilități, pentru persoane în vârstă etc.

Transportul public 

Bicicleta este doar unul dintre mijloacele de transport. De asemenea, olandezii circulă cu autobuze, tramvaie, metro și trenul. Fiecare mijloc de transport este foarte bine pus la punct. La fiecare stație vei găsi orarul care te interesează și care în marea majoritate a cazurilor este respectat; la fel, poți verifica acest orar prin aplicațiile din telefon. Cel mai mult îmi place organizarea, absolut firească, a pasagerilor. De exemplu, atunci când vine autobusul în stație, pasagerii care coboară utilizează ușile din spate, iar cei care urcă ușa din față; reușesc să urce și să achite călătoria toți și autobusul reușește să ajungă în timp util. Și metoda de plată dezvoltată recent este foarte bine gândită și cred că e aproape unică în lume. Împreună cu achitarea cu bani cash, fiecare cetățean are un card unic pentru toate tipurile de transport public, care poate fi utilizat în toată țara. 

Incluziunea socială. Integrarea persoanelor cu dizabilități în societate începe de la lucruri simple: toate clădirile sunt prevăzute cu acces și wc-uri pentru aceste persoane. E absolut firesc în Olanda ca oricare proiect de clădire sau încăpere să prevadă aceasta. De asemenea, infrastructura orașelor și comunelor a fost dezvoltată, luând în considerație cetățenii din diferite categorii sociale. La fel și transportul public este ajustat necesităților călătorilor cu dizabilități. Nemaivorbind de faptul că ei sunt cuprinşi în câmpul muncii și sunt membri activi ai societății.

Dorina Baltag este unul dintre co-organizatorii Conferinței Deschise „Republica Moldova 2020. Contribuția Diasporei la dezvoltarea țării de origine Chișinău, Republica Moldova”, 26-27 august 2014

Un popor primitor 

Veți auzi și am auzit des remarca că olandezii sunt altfel decât moldovenii, sunt reci și nu leagă prietenii la fel de ușor. După cinci ani de trai în Olanda, pot să zic că totul depinde de experiențele proprii și de deschiderea noastră în calitate de imigranți în Olanda. Olandezii sunt distanți și leagă prieteniile mai greu; dar dacă te împrietenești, atunci ai obţinut un prieten pe viață, iar caracterul lor nordic, cuplat cu al nostru, mai sud-estic, creează o armonie perfectă! 

De fapt, este ușor să te integrezi în Olanda. În 2009, am obţinut o bursă pentru a-mi face studiile de masterat la Universitatea din Maastricht. Nu știam despre Maastricht decât faptul că găzduiește renumita Universitate din Maastricht. Așadar, Maastricht este capitala provinciei de sud a Olandei, Limburg. Când te uiți la hartă, este un oraș enclavă între Germania și Belgia, se află la 200-250 km depărtare de Amsterdam, Haga și Rotterdam, cele mai mari orașe din Olanda. Mai mult ca atât, euroscepticul olandez Geert Wilders, care a devenit renumit prin campaniile sale politice împotriva imigranților, are o mare parte dintre susținători în provincia Limburg. Experiența de acomodare în Olanda a fost diametral opusă. Olandezii, fie acesta cetățean de rând sau funcționar public, sunt deschiși și primitori. În blocul în care locuim suntem unica familie de imigranți, iar vecinii ne-au primit călduros, ne-au expediat cărți poștale cu bine ați venit și ne-au lăsat broșuri despre remodelarea apartamentului în perioada când făceam reparație. Sunt niște oameni extraordinari și pur și simplu frumoși.

Un popor competitiv

Olandezul de rând vorbește la perfecție, împreună cu limba maternă, cel puțin 2-3 limbi. Acestea sunt limbile țărilor vecine, germana și franceza, precum și limba engleză. De asemenea, vorbesc și dialectul local. Într-o discuție cu vecinii noștri, pensionari în vârstă de 75 de ani, am întrebat cum e posibil acest fenomen? Răspunsul a fost pe cât de simplu, pe atât de pragmatic: suntem o țară mică și pentru că vroiam să fim competitivi și să putem concura cu țările vecine am înțeles că unul dintre instrumente este cunoașterea limbilor țărilor vecine și cele de circulație internațională. Cunoștința limbilor străine, cuplate cu expertiza pe care o dețin îi fac pe olandezi să fie competitivi pe plan mondial. 

Managementul apelor 

Olanda are cred că vreo 800 de ani de experiență în lucru cu apele. O jumătate din Regatul Țărilor de Jos se află mai jos de nivelul mării, dar nu se scufundă. Dunele de nisip natural, digurile, barajele și alte instrumente s-au născut în baza experienței proprii după anii în care Olanda a fost invadată de ape care au distrus orașe și a furat vieți umane. Astăzi olandezii sunt top-manageri în ceea ce privește managementul apelor la nivel mondial, au transformat problema în soluție și oferă consultanță în acest domeniu țărilor care se confruntă cu probleme similare – SUA, Italia, Marea Britanie ș.a. 

În iunie curent, în cadrul Săptămânii Internaționale a Apei din Singapore, Olanda a declarat că este gata să înceapă o inițiativă globală în managementul apelor. Propunerile înaintate țin de soluții de termen lung pe plan mondial: nu doar construcția sau întreținerea barajelor, dar și coordonarea între management – planificarea spațială și finanțarea – elemente esențiale pentru un plan comprehensiv de management al apelor. Recent, Olanda a încheiat proiecte de parteneriat pentru managementul apelor cu Myanmar prin care, un consorțiu olandez propune planuri pentru realizarea unui sistem sustenabil de apă precum și alte proiecte ce țin de managementul apelor și dezvoltarea capacităților partenerilor în acest sens. Cred că și Moldova ar avea de beneficiat în acest sens. 

Delegarea votului 

Olanda demonstrează o prezență înaltă la vot comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene sau cu Republica Moldova. La alegerile parlamentare prezența la vot e cea mai înaltă, cca 80%. Cireașa de pe tort pentru mine în procesul de alegeri este delegarea votului. În cazul în care alegerile te-au prins în vacanță sau într-o deplasare de serviciu, împreună cu leaflet-ul informativ despre procesul de desfășurare a alegerilor primești și un card prin care poți delega votul tău. E foarte simplu: trebuie doar să completezi cardul cu nume, prenume, date din pașaport/buletin, pentru cine votezi și pe cine delegi, anexezi copia documentului de identificare și atât. Pentru mine aceasta demonstrează un grad înalt de încredere în relația cetățean-stat. 

Un popor mărinimos 

Cred că fiecare olandez donează pentru cel puțin o cauză. Olandezii sunt foarte mărinimoși și donează pe parcursul anului pentru diverse cauze: cancer, oameni bătrâni, combaterea consecințelor create de dezastrele naturale. Sunt săritori la nevoie. O paranteză care merită deschisă este că cetățeanul are și pârghiile necesare pentru a cere contabilizarea cheltuielilor banilor donați, deși pentru statul olandez sau instituția care a colectat banii, este absolut firesc să raporteze cetățeanului cum a cheltuit acești bani.

Exportatorii mondiali de roșii 

Cred că știrea din anul trecut prin care am aflat că Olanda a depășit Mexicul și a devenit cel mai mare exportator mondial de roșii m-a surprins enorm. De unde o țară cu un teritoriu ceva mai mare decât Moldova, dar o densitate mult mai înaltă are așa succese? Acest sector agricol a suferit o revizuire și a dezvoltat noi tipuri de roșii, precum și noi forme de creștere a roșiilor, cu mai mulți ani în urmă, ceea ce a consolidat acest sector. De asemenea, un sfert din totalul exportat de roșii din Olanda sunt de origine străină, așa-numitele re-exporturi. Un exemplu elocvent de re-exporturi sunt şi florile, acei trandafiri pe care îi cumpăram la piața de flori din Chișinău, care se numesc olandezi, nu sunt olandezi, ci sunt re-exportate din Olanda și provin din alte țări, precum Africa, de exemplu.

O abordare inedită în sistemul universitar doar la Universitatea de la Maastricht 

Problem-based learning sau PBL ilustrează în mod evident caracterul inovator al universității, care a fost și elementul principal la fondarea acesteia. Universitatea din Maastricht este singura în care se aplică acest sistem eficient și de succes. Un număr tot mai mare de universități din Țările de Jos și în străinătate încep să adopte și ele PBL. 

Ce este PBL? Centrarea educației pe student: într-un astfel de mediu de învățare studenții sunt personal responsabili pentru educația lor academică. Se învață în grupuri mici, unde studenții analizează probleme care sunt centrale precum și în cercetările efectuate la universitate. Studenții poartă discuții, fac schimb de cunoștințe și formulează obiectivele lor de învățare în grup. Învățarea activă: Prin abordarea în mod activ a problemelor studiate, studenții percep mai bine teoria și aplicabilitatea acesteia. Varietatea de perspective aduse de studenți dinamizează discuțiile și le oferă o trăire adevărată a diversității culturale a grupului. Mai mult ca atât, ei pot dobândi abilități esențiale de a-și prezenta punctul de vedere, de a ține dezbateri, de a scrie texte și a lucra în colectiv.

Un lector abordabil: Lectorii, participă și ei la seminare, ei ghidează procesul, pun întrebări critice, de fond, facilitează schimbul de cunoștințe și oferă sprijinul necesar studenților în procesul de învățământ. Relația între lector și student nu este una ierarhică, orizontală, ci una verticală, astfel încât studenții pot beneficia la maxim de expertiza lor. PBL este de asemenea susținut de o rețea vastă de biblioteci și centre de resurse, iar studenții școliți la Maastricht obțin abilități de durată.

 

EEF  Ambasada Suediei  Danida   

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu suportul Fundaţiei Est-Europene. În prezent, portalul Stiripozitive.eu este realizat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

Portalul www.stiripozitive.eu a fost desemnat „Debutul anului 2012 în mass-media din Moldova” de către Clubul de Presă din Chişinău – Centrul pentru Jurnalism Independent şi Comitetul pentru Libertatea Presei, la 13 decembrie 2012. 

Stiripozitive.eu a obţinut premiul „VIP Magazin” în anul 2013 la categoria „Mass-media. Presa on-line”.