Prima pagină / Oameni / Societate  /  Natalia Pavalachi, sexolog clinician la Geneva: „E un domeniu minunat”. Autoportret | Revista MOLDOVA de oriunde

Natalia Pavalachi, sexolog clinician la Geneva: „E un domeniu minunat”. Autoportret | Revista MOLDOVA de oriunde imprimare

14.12.2016  

Natalia Pavalachi este originară din Moldova, are 33 de ani și se află în Elveția de câțiva ani. Având un parcurs profesional și de viață atipic, Natalia s-a gândit să împărtășească pe paginile revistei diasporei „MOLDOVA de oriunde” reușitele sale și momentele grele prin care a trecut, fiind departe de casă.

Votează: 4.5/5 (11 Voturi )

În 2004, la 21 de ani, cu diploma proaspătă de jurist în drept internațional, Natalia Pavalachi a hotărât să plece în Franța ca să-și continue studiile acolo. „Nefiind fiică nici de judecători, nici de businessmani, nu vedeam cum aș putea să-mi fac viața pe care o vroiam în Moldova”, mărturisește Natalia.
„Îmi admir părinții pentru tot ce au făcut pentru mine și poate tocmai pentru asta simțeam că trebuie să merg mai departe și să fac mai multe decât au reușit ei. La plecare, mi-au dat 2000 de euro și mi-au spus: „Aceștia sunt toți banii pe care i-am economisit noi pentru nunta ta”. „Vorbă de nuntă nici nu era, dar la noi banii nu se strâng ușor, așa că economiile pentru un asemenea eventual eveniment se adună cu anii. Ideea era că, dacă îi cheltuiesc și nu găsesc o posibilitate de a mă întreține singură în străinătate, voi reveni cu un sentiment de eșec și fără bani de nuntă, iar presiunea era mare atunci: să mor fată bătrână”.
Natalia
În Franța, moldoveanca Natalia Pavalachi a ales să facă a doua facultate de care era pasionată – psihologia. „Am avut norocul să-mi găsesc și de lucru, într-o patiserie familială, unde se făceau ciocolate și prăjituri foarte bune. Din perioada aceea îmi aduc aminte cum îmi era rușine să zic bătrânilor care intrau în patiserie cât costă o prăjitură: în jur de 30 de euro. Fiind obișnuită cu bătrânii de la noi, care sunt persoanele cele mai defavorizate, credeam că bătrânii de acolo o să-mi dea cu ceva în cap când vor auzi de așa preț, căci și pentru Franța  e mult. Peste câtva timp mi-am dat seama că practic doar bătrânii le cumpără, numai ei au atâția bani ca să-și permită să ofere asemenea prăjituri când merg în ospeție la ai lor”. „O viață de muncă trebuie să aducă ceva rezultat, nu?”, întreabă retoric Natalia.
„După un an de facultate de psihologie ca să nu-mi pară viața prea ușoară, am hotărât să fac și facultatea de drept, ultimul an, pentru a avea și licența franțuzească. Așa m-am trezit să fac două facultăți în același timp – psihologia și dreptul public francez – și să lucrez la aceeași patiserie, iar scopul în fiecare lună era să ajung la „zero”, adică să acopăr toate cheltuielile. Ceea ce nu era prea ușor!”.
„După ce am obținut licența în drept francez, am depus dosarul la master în drept umanitar, la o universitate vestită din Geneva, Elveția. Era un mare vis să ajung acolo, dar fără o bursă ar fi fost imposibil, ținând cont că numai studiile de masterat costau vreo 7000 de euro”.
„Am avut și norocul acesta, povestește Natalia Pavalachi. Am fost acceptată cu bursă pentru acoperirea cheltuielilor de școlarizare plus o bursă pentru cheltuielile de trai. Așa am ajuns să fac masterul la Geneva, să-mi găsesc de lucru la o altă patiserie acolo și să-mi continui în același timp studiile în psihologie la Besançon, Franța. Desigur, am avut noroc de sora mea, cu care eram la Facultatea de Psihologie împreună în toți acești ani. Ea mergea la lecții, îmi transmitea conspectele și eu mă duceam numai la examene”.
Natalia
„Am obținut licența de psihologie și diploma de master în drept internațional umanitar, însă nu știam ce să fac, în care parte să o apuc și nici nu mă simțeam pregătită să-mi găsesc un servicui în domeniu. Hotărâsem să fac doctoratul în drept internațional. Am câștigat o bursă la IHEID (Institut de Haute Etudes Internationales et de Developpement), o universitate vestită la care Kofi Annan, ex secretar general al ONU, și-a făcut studiile. Am făcut doi ani de doctorat, scriam pe tema „Dreptul aplicabil în cadrul operațiunilor de consolidare a păcii”, dar nu era asta calea mea… Nu mă simțeam la locul meu nici în cadrul acestei universități, nici să scriu despre niște operațiuni la care nu am participat vreodată. Atunci când am început să mă ascult cu adevărat, mi-am dat seama că nu vreau să merg în țări răvășite de războaie, unde oamenii se omoară sau mor de foame. Am văzut îndeajuns sărăcie la noi ca să nu mai vreau să o vad și în munca mea. Pentru mine nu e suficient să trăiesc eu bine, atâta timp cât vecinul meu se uită în gura mea să vadă ce mănânc.”
„Am pus capăt studiilor mele în drept și eram la răscrucea celor trei drumuri: dreptul, muzica (pe care continuam să o fac, iar ținând cont de faptul ca și compun atunci când mi-e greu, aveam o mare colecție de cântece) sau psihologia”.
„Balanța a tras spre domeniul care mă pasiona cel mai mult în psihologie și anume sexualitatea umană. Întâmplător am dat peste o instruire în sexologie clinică la Universitatea din Geneva. Ca să înțelegeți, instruiri de acest tip sunt numai câteva: una la Lyon, alta la Bruxelles și poate una la Paris”, explică Natalia Pavalachi. „Adică să dau de ea la Geneva nu mai era ceva întâmplător, era chiar soarta. M-am înflăcărat, m-am înscris, am făcut-o și am obținut diploma”.
„Voi spune doar, fără să intru în detalii, că am acum propriul meu cabinet și profesez ca sexolog clinician. E un domeniu minunat în care nu te plictisești niciodată. Fiecare persoană vine cu propriul univers. Sigur că vorbim despre probleme și disfuncționalități, însă avem în față un orizont și obiectivul de a ajunge la o viață sexuală și relațională pozitivă și împlinită, iar când pacienții mei îmi spun că nu mai au dificultatea pentru care au venit să mă consulte, sunt cea mai fericită, simt de parcă ei ar fi niște copii care au crescut și sunt capabili să-și ia zborul!”
„Tare aș vrea în viitor să vin și acasă, să pot face consultanță și instruiri în Moldova, să pot împărtăși toate cunoștințele pe care le-am obținut peste hotare de la diferiți sexologi cu renume internațional și simt că așa va fi”, afirmă cu încredere Natala Pavalachi.
Natalia
„Continui să fac muzică, însă mai mult ca un hobby, alături de nepoțica mea, Alexandra, care mă întrece. Peste hotare, concurența muzicală e mai slabă în sânul comunității, așa că sunt „cântăreața din oficiu” când timpul îmi permite”.
„Mi-au trebuit 12 ani ca să ajung unde am ajuns, iar în acești ani deseori credeam că nu mai văd capătul tunelului. Sentimentul că nu sunt acasă nici în Elveția, nici în Moldova l-am avut mulți ani la rând, dar nu-l mai am. Ceea ce mi-a dat mie Moldova voi exprima într-o frază umoristică luată dintr-un sketch francez: „Nu ai nici o șansă, atunci n-o pierde”. De fapt, greutățile din țara mea m-au făcut să nu las mâinile în jos, să pot să mă bucur de ceea ce am și să sper întotdeauna la mai mult, și asta e un mare cadou!”, spune în autoportretul său, sexologul clinician de la Geneva Natalia Pavalachi.
Natalia
 

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” în 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene. www.stiripozitive.eu este un produs „URMA ta” şi a fost susţinut de Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei, Sida sau al Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.