Raportul este realizat în cadrul proiectului „Inițiativa comună de promovare a oportunităților egale”, implementat cu suportul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare și Guvernului Suediei. Inițiativa își propune să îmbunătățească situația grupurilor marginalizate și vulnerabile, prin promovarea principiului egalității și nediscriminării în elaborarea și implementarea politicilor publice.
47% din populația Republicii Moldova face parte dintr-o clasă socială vulnerabilă și își acoperă cu greu cheltuielile pentru strictul necesar. Dacă veniturile unor săraci și cresc, acest lucru se datorează remitențelor. Datele se conțin în Studiul „Moldova inegală”, prezentat în cadrul unei conferințe de presă la IPN.
Potrivit Alinei Andronache, responsabilă de Relații cu Publicul și Advocacy în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, în Republica Moldova persistă mai multe inegalități față de categoriile vulnerabile de persoane, lucru care înseamnă că politicile publice sunt un eșec total. Autoritățile ar trebui să-și regândească prioritățile și cum le finanțează, menționează activista.
Studiul arată că cei mai afectați de sărăcie sunt persoanele cu vârsta înaintată, mai ales femeile. 55% din gospodării unde sunt persoane cu dizabilități spun că serviciile de apă și canalizare sunt foarte scumpe pentru ei, iar în cazul romilor această cifră este de 66%. Într-o situație grea se află și fermierii. „Chiar dacă se declară peste tot că suntem o țară agrară, fermierii nu înregistrează niciun venit din anul 2006, ceea ce înseamnă că câștigurile fermierilor nu sunt într-o formă monetară, ci naturală. Aceștia nu beneficiază de prestații sociale, au venituri informale și nu au venituri din remitențe”, concluzionează Alina Andronache.
Datele prezentate în raport pot fi accesat în linkul de mai jos:
Raport_Moldova_Inegala_final.pdf