print
Top 5 mănăstiri dintre Nistru și Prut
14.03.2012
5394

 Edineț. Mănăstirea Zăbriceni

Multe dintre locașele religioase de la noi au fost închise în trecut de către autorități, fiind transformate în depozite, sanatorii ori case de cultură. Istoria mănăstirii Zăbriceni, însă, este total opusă. La iniţiativa Episcopului Dorimedont,acum 12 ani, sanatoriul de odihnă şi tratament „ Albinuţa" a fost prefăcut în mănăstire. O bună parte dintre edificiile de cândva ale sanatoriului găzduiesc astăzi călugări, iar biserica este de fapt clădirea fostei case de cultură, adaptată la necesitățile unui locaș de cult.

Mănăstirea Zăbriceni cu hramul Naşterii Domnului este unica din Edineț, iar stilul adoptat are trăsături bizantine.

Ocnița. Mănăstirea Călărășeuca

La mică distanţă de oraşul Otaci, în preajma peșterii din stânca Călărășăucii, într-o zonă retrasă de cele lumești, se găsește Mănăstirea Călărășeuca. Aici frumusețea naturii se suprapune cu viața spirituală a celor 40 de maici, iar defileul ce adăpostește mănăstirea poate fi numit leagănul credinţei. Prima atestare documentară cunoscută a bisericii de lemn de pe malul Nistrului, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost făcută încă în anul 1648. Inițial, schitul era sub oblăduirea mănăstirii sfântul Sava din Iaşi și se supunea Frăţiei Sfântului Mormânt din Ierusalim.

În apropierea mănăstirii, într-o poieniță a pădurii curg trei izvoare cu apă cu proprietăți curative. Legendele locale spun că ele au apărut pe locul unde un înger a înfipt trei lumânări în pământ.

Soroca. Mănăstirea Rudi

În 1777, pe moșia fraților Andronachi și Teodor Rudea a fost construită o biserică de piatră cu hramul Sfânta Treime. Proiectarea acesteia s-a făcut conform vechiului stil arhitectonic moldovenesc. Apariţia mănăstiri anume aici se datorează unui izvor cu apă tămăduitoare din apropiere. Pe altarul mănăstirii poate fi văzută o inscripţie veche, care menționează: „În numele hramului Prea Sfintei Treimi și al Sfântului Nicolae, acest templu e clădit în zilele slăvitului domn Grigore Alexandru Ghica Vodă".

Tot aici se află și edificiul fostei școli de dascăli cu două nivele și cu un turn, construit în perioada interbelică de către arhitectul sorocean Valentin Voițehovschi, sprijinit de câţiva bravi meşteri din Vălcineţ.

Călărași. Mănăstirea Răciula

Dacă cetatea Vaticanului din inima Romei este un stat în stat, atunci mănăstirea Răciula este un sat în sat. După poarta masivă apare curtea mănăstirii cu zeci de case și strada sfânta Maria ce duce până la una dintre biserici. Până la cea de a doua conflagrație mondială, în curtea mănăstirii erau chiliile maicilor, în perioada sovietică multe călugărițe au fost alungate, iar casele au fost repartizate laicilor. Astăzi în curtea mănăstirii locuiesc maici și mireni.

În 1959, de Duminica Mare, atunci când maicile erau în slujbă, câțiva emisari ai autorităților împreună cu exponenții mitropoliei au venit la Răciula ca să închidă mănăstirea. Clopotele au bătut a jale, iar sătenii au venit cu sufletul la gură la mănăstire, ca să o apere cu topoare, furci şi coase. La sfârșitul celor zece zile de asediu, antihriștii au ocupat mănăstirea, în timpul ambuscadelor au fost omorâți trei săteni, iar alte zeci au fost răniți. Evenimentele de atunci se regăsesc și în cartea „Cruci răsturnate de regim. Mănăstirea Răciula. 1959", semnată de Vladimir Beşleagă, și în filmul documentar „9 zile și 9 nopți care au zguduit Răciula", de Mircea Surdu, Leonid Melnic și Diana Donică.

Nisporeni. Mănăstirea Vărzărești

Mănăstirea Vărzărești este considerată cea mai veche mănăstirea dintre Nistru și Prut, fiind atestată documentar încă în 1420, într-un act al domnitorului Alexandru cel Bun. Mănăstirea lui Stan Vărzari este însă mult mai veche, dacă a ajuns să fie punct de reper la Curtea Domnească, așa că aici rugăciunile nu au încetat timp de peste șasea veacuri. În aceiași zi în care a fost asediată mănăstirea Răciula, și aici au venit milițienii. Douăsprezece călugăriţe au rămas în chiliile lor și au ascuns Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului, la care s-au rugat după închiderea mănăstirii.

Biserica cu hramul sfântul Dumitru, zidită în anul 1863, este singurul edificiu religios care s-a păstrat până în prezent, din cele ridicate aici timp de sute de ani.

Știripozitive.eu | Elena Vrancean-Șterbate

 

Tel +373 22 234 692
Fax
Copyright © 2019 Stiripozitive.eu | URMA ta. Toate drepturile rezervate.