print
„Școala modernă: autonomie și educație de calitate”: o discuție publică axată pe soluții
05.06.2019
558

Comunitatea pentru o Educație de Calitate (COMpEC) este o inițiativă susținută de Fundația Soros-Moldova. Atelierul a pus în discuție gradul de descentralizare a educației în RM, drept urmare fiind propuse mai multe soluții, astfel încât sistemul educațional să răspundă mai bine necesităților unei societăți moderne.

„Noi am creat o comunitate pentru o educație de calitate, care vine în sprijinul realizării ideilor noastre. Această comunitate prezintă o platformă de informare și comunicare pentru cei care sunt interesați ca mersul reformelor în educație să fie unul eficient și în mod special participativ”, afirmă Ana Corețchi, Director al Proiectului de Sprijinire a Educației al Fundației Soros-Moldova.

„Acum suntem la etapa când am ajuns să discutăm despre autonomia instituțiilor școlare, nivelul de distribuire al responsabilităților între factorii de decizie la nivel central, și nemijlocit la nivel de instituție școlară”, menționează Ana Corețchi.

„Acest atelier are o tematică foarte interesantă și foarte largă de abordat. Este important ca toate concluziile acestui atelier și toate studiile efectuate de acești experți să fie auzite”, este de părere Stela Scripliuc, Directoarea Liceului „Liviu Damian” din Râșcani.

„Nu vreau să îmi expun calificativul, dar avem ce avem, se lucrează, creștem cu pași mici, dar încrezători și sper că profesorii și tinerii care vor veni să fie puțin mai responsabili și să aleagă profesia de pedagog, pentru că într-adevăr contează. Dacă să vorbim despre sistem, se lucrează, dar este loc și de mai bine”, a adăugat Stela Scripliuc.

Comunitatea pentru o Educație de Calitate analizează în cadrul unei serii de ateliere de lucru problemele cu care se confruntă sistemul educațional din Moldova și propune soluții ca să avem tineri competenți și bine pregătiți. Este important ca acești copii și tineri să se implice și să fie auziți. Iar Consiliile elevilor sunt o portavoce prin care interesele și necesitățile elevilor ajung la autoritățile școlare sau locale.

„La moment, nu aș spune că sunt satisfăcută totalmente. Pentru mine sistemul educațional este doar un om bolnav întreținut de perfuzii, adică reforme ale ministerului de învățământ, dar cred că se poate de făcut mult mai multe în cazul în care noi ca elevi, profesori și totodată administrația, cât și ministerul ne vom implica activ – am putea rezolva toate problemele din sistemul de învățământ. Elevii nu sunt considerați ca o forță în sistemul de învățământ, ei sunt considerați drept materialul prim. La noi elevii când vin cu idei sau soluții, acestea nu sunt luate în considerare”, afirmă Maria Furtună, membra Consiliului Elevilor de la Liceul Măgdăcești, Criuleni.

„Dacă vrem să punem în aplicare și să concepem niște reforme care să fie ambițioase și sistemice, trebuie să consolidăm structura instituțională care este cea care poate realiza aceste reforme. Așadar, noi trebuie să consolidăm această structură instituțională, ci nu să o risipim printr-o reformă de descentralizare, prost concepută și aplicată”.

Sociologul Pentru Negură, care a susținut un discurs constructiv bazat pe reformele ce ar fi necesare de implementat, declară: „Să mergem după o viziune, un concept de sistem de educație pe care îl vrem aici, în Moldova, și să nu uităm că în funcție de scopul dorit – o comunitate puternică, cetățeni puternici, responsabili și competenți – ceea ce nouă din păcate ne lipsește - și tocmai din acest motiv avem nevoie de un sistem educațional puternic”.

„Referitor la sistemul de învățământ, au apărut  foarte mari probleme în clasele primare cu evaluarea criterială prin descriptori, deoarece părinții s-au obișnuit ca cunoștințele copiilor să fie apreciate prin note. Acum ei se conformează greu noilor reguli. Aceeași schimbare a fost efectuată și la treapta gimnazială la disciplinele de ed. fizică, ed. plastică, iar elevii nu sunt mulțumiți deoarece acele note contribuiau la ridicarea mediei generale. Iar pe de altă parte, pentru unii  studenți care nu au abilități în ale desenului, sportului, ș. a. această schimbare chiar prezintă un avantaj”, mai afirmă Petru Negură. 

Deși sistemul educațional necesită reforme, Grigore Vasilache care este manager școlar susține că pe lângă optimizarea și simplificarea curriculumului, profunzimea studiilor nu trebuie să aibă de suferit.

„În ultimul timp am impresia că se merge pe unele chestii, același curriculum despre care am menționat și în discurs, care se modifică pentru ciclul gimnazial și liceal. Dar aici trebuie de atras atenția la cât de mult îl simplificăm și de ce. Dacă simplificăm curriculum doar din considerentul ca elevul să fie vesel la școală, să se simtă bine, să fie fericit cum spun alții – nu cred că ar fi o soluție bună. Noi trebuie să facem ca și elevul să fie fericit, dar să fie și rezultate”, susține Grigore Vasilache. 

Conform experților în educație, învățământul din Republica Moldova necesită multe schimbări însă acestea trebuie făcute nu doar de dragul schimbărilor, ci conform cerințelor elevilor, părinților și societății în ansamblu.

„Ca să fac o mică diferență între ceea ce se întâmplă la noi și în Finlanda este că mediul educațional trebuie să fie foarte pozitiv, să creeze atmosfera de încredere între elev și profesor, acesta fiind susținut să își exprime punctul de vedere, să aibă o gândire critică, independentă, să se informeze din mai multe surse și să își poată forma propria lui părere. Aici poate ar fi o diferență vizavi de sistemul nostru care de fapt consideră că există o singură părere, aceasta fiind științifică și exprimată în manual. Cam asta și se cere de la elev, să poată reproduce informația pe parcursul testelor, asta fiind o mare diferență. Cred că este bine să examinăm mai multe modele existente în diferite părți ale lumii și să vedem ce am putea implementa în realitățile noastre pentru că a sări de la felul cum suntem noi la alt nivel nu cred că ar fi foarte corect. Trebuie să estimăm ce am putea asimila, ce am putea implementa pentru ca lucrurile să fie funcționale”, propune Veronica Midari, reprezentanta Centrului pentru Inovație și Politici din Moldova.

O părere în acest sens a exprimat și Vicedirectorul Liceului „Da Vinci”, Iurie Cristea: „Fără îndoială că sistemul autohton din Republica Moldova încă merge spre optimizarea raportului dintre centralizare și descentralizare, ne inspirăm și din spațiul european, venim dintr-un spațiu sovietic unde erau lucrurile centralizate, dar din fericire ne mișcăm spre sistemul optimal descentralizat. Modernizarea educației categoric poate fi efectuată și prin participarea și implicarea activă a managerilor instituțiilor de învățământ. Doar împreună putem face ca lucrurile să se schimbe spre bine”.

Discuția publică „Școala modernă: autonomie și educație de calitate” a fost organizată de către Comunitatea pentru o Educație de Calitate (COMpEC) și face parte din inițiativa Fundației Soros-Moldova de sporire a expertizei în domeniul politicilor educaționale din cadrul Proiectului de Sprijinire a Educației / Departamentul Buna Guvernare.

COMpEC – Comunitatea pentru o Educație de Calitate - este o inițiativă la care pot adera benevol cetățenii interesați de soluționarea problemelor din sistemul educațional al Republicii Moldova. Iar noii membri pot adera la acest grup, accesând linkul: https://goo.gl/d3ZTz3

Comunicatul de presă al evenimentului poate fi accesat pe pagina web www.soros.md AICI.

Opiniile exprimate de membrii acestui grup aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei Soros-Moldova.

Reporter: Ana Fomov 

Imagini: Alex Gurduza

Tel +373 22 234 692
Fax
Copyright © 2019 Stiripozitive.eu | URMA ta. Toate drepturile rezervate.